România rămâne în urmă în competențele digitale de bază, cu riscuri majore de excluziune socială
Ce sunt competențele digitale de bază și necesitatea lor
Competențele digitale de bază reprezintă aptitudini esențiale pentru accesul și funcționarea în mediul online, echivalente cu cititul și scrisul în epoca digitală. Acestea includ abilitatea de a căuta informații pe internet, a trimite e-mailuri, a participa la apeluri video, a completa formulare online și a recunoaște riscurile de fraudă cibernetică.
România – sub media europeană
La nivelul Uniunii Europene, 54% dintre cetățenii activi posedă competențe digitale de bază, în timp ce în România această rată scade la 27,7%. Situația este mai gravă în mediul rural, unde doar unul din cinci cetățeni dispune de aceste competențe, iar printre vârstnici doar unul din 16. Grupurile vulnerabile afectate includ tineri din comunități izolate, adulți aflați în sărăcie, șomeri și vârstnici cu dificultăți în a adopta tehnologia.
Eforturi punctuale, dar lipsește o strategie coerentă
Deși există inițiative locale prin colaborarea autorităților locale, bibliotecilor și ONG-urilor, acestea nu sunt suficiente pentru o soluție națională unitară. Lipsa unei strategie guvernamentale clare, cu obiective măsurabile și monitorizare, este o problemă recurentă.
Perspektive de la responsabilii guvernamentali și parlamentari
Secretarul de stat Mădălina Marcu, reprezentantă a vicepremierului Oana Gheorghiu, a afirmat că: „statului român îi e, în continuare, incredibil de frică să pună cifre pe hârtie”, iar strategiile existente sunt „vagi”, iar planul guvernamental pentru digitalizare este încă în faza de construcție.
Deputatul Radu Mihaiu a atras atenția asupra ignorării unor categorii precum persoanele cu dizabilități: „Sunt persoane pe care statul le ignoră, momentan. Se descurcă acele persoane cum pot, cu niște readere… Nimeni nu se gândește că – atunci când pui o poză – trebuie să-i pui și o descriere”.
Legislație existentă și provocări administrative
Cristina Panțîru de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici a subliniat existența unei legislații adecvate, cum este OUG 27/2025 privind Cadrul de competențe digitale, care include și competențe necesare pentru domeniul inteligenței artificiale. Totuși, implementarea acestui cadru este încă incompletă.
Expertul în e-administrație Radu Puchiu a remarcat că problemele principale sunt „lipsa instrumentelor și a unei culturi administrative funcționale”, insistând pe necesitatea schimbării culturii administrative pentru o digitalizare eficientă.
România se confruntă cu un decalaj semnificativ în ceea ce privește competențele digitale de bază, cauzat de lipsa unei strategii naționale coerente și a unei culturi organizaționale adaptate. Diversele inițiative punctuale nu reușesc să acopere întreaga populație, în special categoriile vulnerabile. Guvernul și instituțiile responsabile încearcă să coordoneze eforturi și să implementeze platforme de semnalare a problemelor legate de digitalizare, în timp ce specialiștii evidențiază necesitatea unui leadership digital consolidat și a unei administrații mai receptive.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „spotmedia.ro”
