Peste 200.000 de pensionari speciali şi salarii publice neconsolidate adâncesc criza economică din România, avertizează consilierul BNR Eugen Rădulescu
Contextul economic și pensionari speciali
Numărul pensionarilor speciali în România depăşeşte 200.000, iar pensiile speciale au ajuns să se apropie de 1% din PIB, conform declaraţiilor lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. În ultimii doi ani, economia naţională a înregistrat creşteri insuficiente, de doar 0,8% respectiv 0,6% din PIB, ceea ce este departe de un nivel satisfăcător.
Creşterea salariilor în sectorul public
În urmă cu câţiva ani, în special după tragedia de la Colectiv, o revoluţie salarială a vizat în primul rând cadrele medicale. Astfel, în perioada 2016-2018, mai mult de 200.000 de medici şi lucrători din sistemul public de sănătate şi-au dublat sau triplat veniturile pentru a reduce migraţia spre străinătate. În paralel, salariile din întregul sector public au crescut, ajungând la niveluri ce au depăşit sustenabilitatea economică, exemplificat prin venitul net de 4.500 de euro lunar al şefului ADP Sector 4, Marian Goleac, în anul 2018.
Instituții incluzive versus instituții extractive
Într-o analiză publicată pe platforma Contributors, Eugen Rădulescu evidenţiază diferenţa dintre instituţiile incluzive, care oferă oportunităţi sociale pe merit, şi instituţiile extractive, care perpetuează reţele de favoritism şi privilegii economice și politice. Aceste ultime structuri, susţine consilierul, contribuie la vampirizarea economiei şi a societăţii. Mai mult, peste 1.000 de organisme publice rămân adesea în opoziţie față de reforme, ceea ce blochează procesul de eficientizare.
Alerte şi avertismente din partea BNR
După avertismentul guvernatorului Mugur Isărescu privind riscul unei recesiuni prelungite, Eugen Rădulescu a lansat un nou semnal de alarmă, subliniind necesitatea transformării rapide a instituţiilor care „extrageau” în instituţii incluzive, prin reducerea birocraţiei și reformarea structurii administrative și a întreprinderilor de stat.
Perspective privind reformele structurale
Rădulescu susţine că, fără transformări profunde şi presiuni din partea societăţii și a clasei politice, România riscă să se scufunde „în sărăcie și irelevanță”. Reformele vizate includ reducerea birocraţiei excesive, închiderea sau privatizarea întreprinderilor neviabile, precum și restructurarea administrației publice teritoriale.
Situaţia semnalată de oficialii BNR indică o nevoie urgentă de măsuri care să limiteze dezechilibrele financiare din sectorul public şi să sprijine sustenabilitatea economică pe termen lung.
