Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor” marchează sosirea primăverii în Republica Moldova, evidențiind tradiția națională a acestui simbol popular
Semnificația Mărțișorului în cultura națională
La 1 martie, în Republica Moldova, revine tradiția Mărțișorului, simbol emblematic al identității naționale și al trecerii către primăvară. În acest context, în Chișinău se inaugurează Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor”, care reunește artiști consacrați din țară și din străinătate.
Etnologul Varvara Buzilă subliniază rolul profund al Mărțișorului în spațiul românesc, afirmând:
„Mărțișorul este o valoare națională și este foarte important în spațiul nostru românesc. El marchează trecerea de la iarna friguroasă la primăvară sau chiar vară. Este un amulet simbolic prin care oamenii se solidarizează cu natura. Mărțișorul mai simbolizează începutul unui nou an agricol. Mărțișorul este prezent în toate structurile noastre culturale.”
Componentele și originile tradiționale
Tradițional, mărțișorul este format dintr-un șnur bicolor, alb și roșu, la care se adaugă un mic obiect decorativ. Culorile au o încărcătură simbolică: roșul reprezintă viața, focul și fertilitatea, iar albul lumina și înțelepciunea. Împletirea celor două culori simbolizează echilibrul și unitatea contrariilor.
Originea obiceiului este foarte veche. Legenda atribuie firului de mărțișor torsul Babei Dochia în drumul său spre munte, denumindu-l „firul anului”. Descoperiri arheologice efectuate la Schela Cladovei (România) au scos la iveală amulete datând de aproximativ 8.000 de ani, realizate din pietricele vopsite în alb și roșu, asemănătoare cu mărțișorul actual.
Evoluția și recunoașterea tradiției
Documentar, această tradiție apare pentru prima dată în scrierile cărturarului Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian nota că, în zonele Moldovei și Bucovinei, copiii purtau monede de aur sau argint legate cu un șnur alb-roșu, considerate aducătoare de noroc. În trecut, fetele aveau obiceiul de a purta mărțișorul doar în primele zile ale lunii martie, după care îl agățau de ramurile copacilor înfloriți pentru a asigura un an roditor.
În prezent, mărțișoarele au căpătat forme noi, incluzând flori, figurine și alte simboluri decorative, păstrând însă esența tradiției din spațiul carpatic și continuând să fie transmise între generații.
Tradiția Mărțișorului, împreună cu obiceiurile conexe, a fost inclusă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO în decembrie 2017, ca rezultat al unei candidaturi comune a Republicii Moldova, României, Bulgariei și Macedoniei de Nord.
Acest demers reflectă importanța și valențele culturale multiple ale Mărțișorului în regiunea carpatică.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.moldpres.md”
