Noile grile de impozitare agricole, aplicabile din 2026, provoacă îngrijorări majore în rândul fermierilor români, afectaţi de costuri în creştere şi presiune fiscală intensificată.
Creșterea fiscală și impactul asupra fermierilor
Începând cu 1 ianuarie 2026, noile grile de impozitare pentru terenuri, construcţii şi utilaje agricole intră în vigoare, generând un efect direct asupra profitabilităţii fermierilor. Această majorare fiscală se adaugă unui context economic dificil, caracterizat de costuri ridicate ale inputurilor și prețuri de valorificare scăzute.
Fermierul Sebastian Tegla, din județul Mureș, a descris anul agricol 2025 drept unul cu producţii record, dar cu profituri aproape inexistente. „Impozitul pe terenul agricol, fie proprietate sau arendă, cade tot în sarcina fermierului. La acestea se adaugă impozitele pe clădiri, pe utilaje, pe tractoare – practic, pe tot ce ţine de activitatea agricolă. Este un haos total”, a afirmat acesta.
În plus, creșterea impozitelor diferă semnificativ între unitățile administrativ-teritoriale, unele cazuri înregistrând dublări sau triplări ale sumelor datorate.
Costuri în creștere și provocări pentru investiții
Inputurile agricole, precum semințe, îngrășăminte, produse pentru protecția plantelor și combustibil, au ajuns să coste mult mai mult, în timp ce prețurile cerealelor au rămas la niveluri din urmă cu 15 ani. În plus, prețurile utilajelor agricole au crescut semnificativ: „Acum 15 ani cumpărai un tractor bun cu puțin peste 100.000 de euro. Astăzi, sub 300.000 de euro nu prea mai găsești nimic performant”, a explicat Sebastian Tegla.
Dobânzile ridicate la credite limitează și mai mult posibilitatea fermierilor de a investi, după cum a adăugat același fermier: „Am cumpărat ceva utilaje, dar cu mare frică și mare atenție.”
Impactul în zootehnie și pe piața laptelui
În sectorul zootehnic, efectele sunt mai accentuate din cauza costurilor fixe mari și a consumului de energie. Fermierul Iacob Boca din Miheșu de Câmpie a declarat: „Pe mine mă afectează cu o jumătate de miliard”, făcând referire la suprataxarea fiscală care se adaugă peste costurile ridicate ale energiei. El precizează că impozitul pe hectar a crescut de la 70 de lei în 2025 la 180 de lei în 2026.
O fermă medie de lapte, cu aproximativ 200 de vaci și o producție zilnică de circa 2.900 de litri, suportă o pierdere lunară de 3.000 de euro, ca urmare a scăderii prețului la lapte cu 20 de bani pe litru.
Perspective pentru fermierii mari din sudul țării
În sud, fermierul Bogdan Stancu, din Coșoveni (Dolj), care administrează aproximativ 3.000 de hectare, anticipează o creștere a fiscalizării cu cel puțin 80%. El atrage atenția asupra dificultăților din următorii doi ani și semnalează riscurile economice pentru fermierii mici și mijlocii. „Sita se va cerne rău de tot. Și problema care se pune este cine va reuși să preia terenurile celor care nu vor supraviețui”, a spus Stancu.
Pentru a reduce costurile, acesta a redus fertilizarea la jumătate, deși avertizează asupra impactului negativ pe termen mediu asupra producțiilor: „Dacă o tonă de grâu consumă 130 kg de azot, nu o poţi obţine cu 40 kg.”
Noile măsuri fiscale intervin într-un context agricol cu resurse financiare tot mai limitate, evidențiind un dezechilibru accentuat între costurile ridicate și prețurile de valorificare scăzute. Perspectivele pentru 2026 indică o presiune suplimentară asupra fermierilor din toate regiunile, cu efecte ce vor putea influența economia agricolă pe termen mediu.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „revista-ferma.ro”
