Tribunalul București decide înființarea Partidului Pace – Întâi România, a patra formațiune suveranistă în Parlament
Acțiunea la Tribunal și componența grupului parlamentar
Pe 24 martie 2026, Tribunalul București va judeca solicitarea de înființare a Partidului Pace – Întâi România. Dacă acțiunea va fi admisă, în Parlament vor exista patru formațiuni cu profil suveranist. Momentan, Pace – Întâi România funcționează ca grup parlamentar în Senat, cu 12 membri proveniți din foști senatori aleși în 2024 pe listele partidelor POT și SOS România. Liderul grupului este senatorul Dorin Silviu Petrea, care a declarat că „deocamdată nu dorim să facem vreo declarație pe acest subiect, așteptăm decizia instanței”.
Acțiunea pentru înființare a partidului a fost depusă la Tribunal la data de 20 februarie 2026. Grupul parlamentar Pace cuprinde, pe lângă Petrea, senatori ca Liviu Iulian Fodoca, Daniel Paul Romeo Gheorghe, Grigore Adrian Peiu, Clement Sava, printre alții. După mărimea grupului, Pace se situează pe locul patru, înaintea UDMR (10 membri) și a senatorilor neafiliați (6).
Activitatea în Camera Deputaților și relațiile politice
În Camera Deputaților, grupul Pace nu a reușit să înființeze un grup parlamentar. Dorin Silviu Petrea a afirmat: „Am depus două cereri de constituire, avem 18 deputați veniți de la SOS și POT. Președintele Camerei refuză, însă, să ia act de cererea noastră de constituire a unui grup parlamentar acolo”.
În decembrie 2025, Pace împreună cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au format „Polul suveranist”, având ca scop, potrivit unui comunicat, „construirea unei rețele de cooperare la nivel național și județean, care să permită formularea unor poziții comune, consistente și articulate împotriva actualei coaliții de guvernare și a politicilor promovate de Guvernul Bolojan.”
Implicații ale transformării în partid politic
Trecerea de la grup parlamentar la partid va oferi structurilor Pace – Întâi România posibilitatea de a-și extinde oficial activitatea pe întreg teritoriul țării. Grupul parlamentar beneficiază de facilități administrative în Parlament, în timp ce un partid are dreptul să înființeze filiale locale, să înregistreze membri și simpatizanți și să participe la alegeri.
Decizia Tribunalului București va clarifica statutul acestei formațiuni politice și extinderea influenței sale în peisajul politic românesc.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
