Guvernul Ilie Bolojan a adoptat bugetul pe 2026 cu o creștere economică estimată de 1% și deficit de 6,2% din PIB
Proiectul bugetar pentru 2026 aprobat de Guvern
Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat proiectul privind bugetul pentru anul 2026, care vizează reducerea deficitului bugetar până la 6,2% din PIB și o creștere economică estimată la 1% din PIB. Contextul economic este marcat de o inflație de aproape 10%, o criză energetică agravată de războiul din Iran și măsuri de austeritate ce afectează sectorul bugetar.
Profesorul universitar de economie Cristian Păun apreciază că bugetul propus este unul realist. El precizează că creșterea economică va fi susținută, însă salariile din sectorul bugetar vor fi înghețate, ceea ce va conduce la o scădere reală a venitului din cauza inflației ridicate. Totodată, bugetul pune un accent mai mare pe creșterea absorbției fondurilor europene, o practică nouă comparativ cu anii anteriori.
„Bugetul e mult mai realist, pentru că nu a exagerat cu nimic creșterea economică… Pentru prima dată, bugetul face ordine și spune clar, negru pe alb, prioritatea este să absorbim banii europeni”, a declarat Cristian Păun.
Cheltuieli publice și accize la combustibili
Pentru atingerea țintei de deficit de 6,2%, Guvernul trebuie să mențină reformele și să gestioneze cu atenție cheltuielile publice, inclusiv pe partea de asistență socială. Cristian Păun evidențiază necesitatea unor controale mai riguroase privind schemele de ajutor social și facilitățile fiscale, care absorbe aproape jumătate din deficit.
Analistul recomandă și reducerea accizelor la nivelul minim impus de Uniunea Europeană pentru a gestiona mai bine prețul combustibililor, ale căror fluctuații sunt influențate de criza petrolului generată de conflictul din Iran.
„Eu zic că se va calma în jurul unui preț relativ bun. Noi trebuie să-l ținem sub control, reducând acciza la nivelul minim impus de Uniunea Europeană… efortul bugetar este undeva la 0,3% din PIB”, a explicat Cristian Păun.
Impactul inflației asupra economiei
Inflația ridicată reprezintă o sursă de îngrijorare pentru investitori și poate încetini dezvoltarea inițiativelor private. Conform profesorului Păun, principalul factor care determină inflația este deficitul bugetar și expansiunea monetară aferentă acestuia.
„Inflația în România are drept principală cauză deficitul. Expansiunea monetară din spatele deficitului… România o aruncă în consum, și asta duce la inflație”, a precizat Cristian Păun.
Economistul menționează totodată o ajustare pozitivă a consumului, odată cu reducerea datoriei care a finanțat consumul nesustenabil în trecut.
Bugetul pentru 2026 adoptat de Guvernul Ilie Bolojan evidențiază o abordare concentrată pe stabilitate fiscală, prioritizarea fondurilor europene și controlul cheltuielilor publice, în contextul unui mediu economic incert, marcat de inflație ridicată și tensiuni geopolitice.
