Discuția telefonică decisivă dintre Benjamin Netanyahu și Donald Trump înaintea atacului asupra Iranului
Contextul convorbirii dintre Netanyahu și Trump
Cu mai puțin de 48 de ore înainte de începerea atacului comun americano-israelian asupra Iranului, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a discutat telefonic cu președintele american Donald Trump despre demararea unei operațiuni militare complexe vizând eliminarea conducerii iraniene. Potrivit agenției Reuters, cei doi lideri erau informați despre o reuniune iminentă a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, și locotenenților săi, oferind o oportunitate strategică pentru o „lovitură de decapitare”.
Sursele citate de Reuters menționează că o schimbare a orei întâlnirii a redus fereastra de timp disponibilă pentru atac, ceea ce a determinat accelerarea deciziei. Această conversație a fost ținută anterior secretă, având un rol considerat critic în emiterea ordinului final dat de Trump.
Argumentele prezentate de Netanyahu și decizia lui Trump
Benjamin Netanyahu le-a transmis americanilor că ar putea să nu mai existe o șansă mai favorabilă pentru a-l elimina pe Khamenei, punctând și presupusele tentative iraniene de asasinare a lui Donald Trump, inclusiv un complot din 2024, descris de Departamentul de Justiție al SUA ca fiind o „crimă la comandă”.
De asemenea, Netanyahu i-a spus președintelui că o lovitură ar putea declanșa proteste masive în Iran, cu potențialul de a răsturna regimul teocratic instaurat în 1979, considerat responsabil de terorism și instabilitate la nivel mondial.
Convorbirea telefonică a fost percepută ca o pledoarie finală a lui Netanyahu înainte ca Trump să emită ordinul pentru „Operațiunea Epic Fury” pe 27 februarie 2026. Potrivit surselor, deși decizia a aparținut exclusiv președintelui american, argumentele liderului israelian au avut un impact semnificativ în evaluarea momentului oportun.
Operațiunea și reacțiile ulterioare
Primul atac a avut loc în dimineața zilei de 28 februarie, iar în aceeași seară, Trump a anunțat oficial moartea ayatollahului Khamenei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a precizat că operațiunea a urmărit să „distrugă capacitatea regimului iranian de producție a rachetelor balistice” și să prevină obținerea unei arme nucleare de către Iran.
Atât biroul lui Netanyahu, cât și reprezentantul Iranului la ONU nu s-au pronunțat oficial asupra convorbirii și atacului. Netanyahu a respins în declarații recente afirmațiile că Israelul ar fi forțat Statele Unite să intre în conflict, iar Trump a susținut public că decizia a fost exclusiv a sa.
Evoluția relațiilor și planificarea operațiunii
Discuțiile dintre cei doi lideri și planificarea atacurilor s-au derulat pe fondul unei colaborări sporite între forțele americane și Israelul, subliniată de vizite și convorbiri mai vechi, inclusiv cea din decembrie 2025 la Mar-a-Lago.
Mutarea a fost precedată de un atac din iunie 2025, când Israel și SUA au lovit instalații nucleare și situri de rachete iraniene, urmat de negocieri diplomatice eșuate și intensificarea tensiunilor în regiune. Factori care au influențat decizia lui Trump au fost și operațiunea din ianuarie 2026 pentru capturarea președintelui venezuelean Venezuela, precum și protestele anti-guvernamentale din Iran reprimate violent.
Impactul și consecințele atacului
După doar patru săptămâni de la declanșarea războiului, conflictele au provocat peste 2.300 de victime civile în Iran și cel puțin 13 militari americani au murit în atacuri și contraatacuri. De asemenea, au fost afectate ținte americane și ale aliaților din Golf, iar tensiunile au dus la închiderea unor rute maritime vitale și creșterea prețurilor mondiale la petrol.
După moartea lui Khamenei, fiul său, Mojtaba Khamenei, considerat o figură și mai radicală, a fost numit lider suprem al Iranului, iar conflictul din regiune continuă să genereze instabilitate și incertitudini majore.
Acest schimb de informații și planificări între Israel și Statele Unite marchează o etapă importantă în escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicații complexe pentru securitatea regională și globală.
