România monitorizează atent amenințările dronelor rusești de la graniță și prioritizează siguranța populației
Intervenția la B1 a ministrului Apărării
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni seară, într-o intervenție la B1, că România tratează cu seriozitate amenințările reprezentate de dronele rusești aflate în apropierea graniței. Deși există o diferență semnificativă de cost între aceste dispozitive și reacția militară necesară pentru interceptare, autoritățile prioritizează protejarea cetățenilor.
Gestionarea alertelor RO-Alert și a intervențiilor aeriene
Referindu-se la frecvența alertelor RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16, ministrul a explicat că nu de fiecare dată când este detectat un roi de drone se solicită intervenția aeronavelor. „Siguranța cetățenilor nu are preț. Ce vă pot spune este că nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”, a precizat Radu Miruță.
Deciziile privind ridicarea avioanelor sau a elicopterelor sunt luate în funcție de traiectoria dronelor și de riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru populație: „În funcție de traiectoria dronei, în funcție de raza dispozitivului prin fața căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”
Intervenții aeriene și protejarea granițelor
Ministrul a menționat că uneori este necesară o intervenție aeriană chiar dacă dronele nu intră propriu-zis în spațiul aerian românesc. „Sunt situații în care se justifică, pentru garantarea securității cetățenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Și astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spațiu aerian românesc, s-au întors.”, a afirmat Radu Miruță.
Majoritatea dronelor au ca țintă infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, situate pe malul opus al fluviului. Totuși, riscul ca acestea să devieze spre teritoriul României rămâne un motiv important pentru monitorizare: „Noi vedem că ele vin perpendicular spre spațiul aerian românesc în cele mai multe situații. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre… Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”
Limitările apărării antiaeriene și prioritizarea zonelor populate
Decizia de a doborî dronele ține cont și de posibilitatea riscurilor colaterale. „Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populația, locuințele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.”, a explicat ministrul.
Mai mult, există porțiuni ale graniței de 649,5 kilometri unde nu există apărare antiaeriană la sol, din motive justificate: „Sunt poziții în care, în funcție de relief, nu avem apărare antiaeriană la sol. Nu acoperim toți cei 649,5 kilometri de graniță, din motive justificate, și nu o face nici Polonia, nici o altă țară.”
În acest context, autoritățile române se concentrează pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, unde până în prezent nu au fost probleme majore: „Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
