Maria Gheorghiu: două decenii de activitate pentru educația copiilor din medii defavorizate
De la dascăl la activist
Din anii 2000, Maria Gheorghiu, învățătoare de profesie, s-a dedicat educației copiilor aflați în situații vulnerabile din România. În colaborare cu activista americană Leslie Hawke, a fondat o asociație care promovează accesul la educația timpurie de calitate. Un exemplu recent al impactului acestei munci este comuna Potlogi, județul Dâmbovița, unde, în luna februarie 2026, peste 2.000 de copii au participat la acțiuni organizate cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii. Totodată, 250 de copii mici au primit cărți prin programul „Punguța cu două cărți”, consolidând astfel lectura drept un proiect comunitar.
„Bifăm existența copiilor în sistem, dar nu ne uităm suficient dacă ei chiar ajung la educație”
În 2001, Maria Gheorghiu a început să lucreze cu copiii de pe străzile din Bacău, constatând că mulți nu aveau acte de identitate și erau implicați în cerșit din lipsă de alternative. „Acela a fost un șoc foarte mare: să înțeleg că un copil care ar fi trebuit să fie la școală devenise, de fapt, sursă de venit pentru gospodărie.” În prezent, situația s-a îmbunătățit parțial. Dacă obținerea certificatului de naștere este acum accesibilă, persistă provocări majore legate de prezența reală a copiilor la școală sau grădiniță. „Diferența dintre «este înscris» și «este prezent» poate însemna tot viitorul unui copil.”
„Pentru mulți oameni din medii mai privilegiate, sărăcia rămâne o noțiune abstractă”
Descriind viața familiilor sărace din zone rurale, Gheorghiu explică dificultățile cu care acestea se confruntă, de la distanțe mari până la școală și lipsa mijloacelor de transport, până la neîncrederea față de intervențiile venite din afară. „Sunt familii care locuiesc la marginea localității și trebuie să meargă 1-2 kilometri pe jos… Am întâlnit părinți care nu deschid poarta când bate cineva.”
Impactul analfabetismului funcțional
Maria Gheorghiu atenționează asupra consecințelor analfabetismului funcțional asupra societății românești: „La nivel de țară, el înseamnă productivitate scăzută, competitivitate scăzută, pierderi economice foarte mari.” Pe plan individual, afectează accesul la servicii, informații și participarea democratică. Mulți părinți solicită în continuare ajutor pentru a completa chiar și cereri simple, ceea ce perpetuează dependența.
Programe de succes și politici publice
Printre inițiativele care au fost transformate în politici publice se numără programul „Fiecare copil în grădiniță”, adoptat prin lege în 2016, ceea ce a ridicat numărul copiilor susținuți de la 7.000 la peste 70.000. Programul „Citește-mi 100 de povești” urmărește formarea unei relații durabile cu lectura încă din primii ani de viață, iar Maria Gheorghiu subliniază importanța calității cărților accesibile copiilor.
Potlogi – model local de mobilizare în jurul lecturii
În comuna Potlogi, mobilizarea autorităților, unităților școlare și comunității locale a creat „o energie colectivă extraordinară” în jurul lecturii. Consiliul Elevilor a avut un rol activ, iar proiectul a inclus activități variate, precum costume inspirate din personaje și „mystery box” (cutii-surpriză cu cărți). În perioada următoare, organizatorii intenționează să extindă modelul și în alte comune, în special în județul Dâmbovița.
Perspective pentru viitor
Maria Gheorghiu vede roluri importante pentru toți actorii implicați în educație: „Profesorii pot face enorm dacă transformă lectura într-o experiență vie, familiile pot începe cu 10–15 minute de citit pe zi, iar societatea trebuie să înțeleagă că educația nu aparține doar școlii.” O colaborare solidă între școală, familie și comunitate rămâne esențială pentru apropierea copiilor din medii defavorizate de șansă și educație reală.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
