Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru neachitarea restanțelor salariale ale magistraților
ICCJ acuză Guvernul de neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a sesizat în instanță Guvernul României și Ministerul Finanțelor pentru „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”. Statul are de plătit magistraților aproximativ 2 miliarde de euro, sumă prevăzută a fi achitată în tranșe.
Potrivit comunicatului ICCJ, Executivul ar fi adoptat „măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor în mod constant și sistematic”, ceea ce reprezintă „o practică ce ridică serioase semne de întrebare privind respectarea principiilor statului de drept”.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar”, precizează instanța supremă.
Solicitările ICCJ în procesul împotriva Guvernului
În acțiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti, Secția de contencios administrativ și fiscal, ICCJ a formulat patru solicitări principale:
- Obligarea Guvernului și Ministerului Finanțelor de a pune la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în 2026.
- Emiterea actelor administrative și efectuarea demersurilor bugetare pentru alocarea integrală a sumelor necesare, inclusiv prin rectificări bugetare, dacă este cazul.
- Stabilirea unui termen de executare de maxim 10 zile și aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere pentru ministrul Finanțelor și prim-ministrul României, precum și plata despăgubirilor.
- Aplicarea penalităților de 2% pe zi de întârziere.
Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a explicat că acțiunea va fi stinsă dacă Guvernul și ministrul finanțelor vor asigura resursele necesare.
Contextul litigiilor pentru drepturile salariale ale magistraților
Peste 20.000 de procese au fost intentate de magistrați în ultimii ani pentru drepturi salariale restante, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Aceste litigii au apărut în contextul unei legislații salariale percepute ca fiind neclare și interpretabile, ceea ce a generat discriminări salariale între diferite categorii de angajați din sistemul judiciar.
Valul inițial de procese a fost declanșat după ce sistemul de salarizare din justiție nu a fost aplicat unitar începând din 2006, iar în 2017 a urmat o nouă lege a salarizării care nici ea nu a fost pusă în practică uniform. În 2023, ICCJ a emis un ordin care a stabilit o uniformizare a valorii de referință sectorială de 605,2 lei, cu plăți retroactive pentru anii precedenți.
Situația actuală a restanțelor și evoluția plăților
Restanțele salariale au fost eșalonate până în 2029, suma anuală plătită de stat fiind între 1,6 și 1,7 miliarde de lei, potrivit raportului anual al ICCJ din 2024. Guvernul condus de Marcel Ciolacu a alocat în 2024 fondurile necesare din rezerva bugetară pentru plata acestor drepturi.
În prezent, instanțele judecătorești continuă să gestioneze mii de dosare deschise de angajați din justiție care solicită majorări salariale, din cauza diferențelor în aplicarea legislației.
Acțiunea Înaltei Curţi de Casație şi Justiţie împotriva Guvernului reprezintă o etapă importantă în încercarea de a soluționa problema neplății drepturilor salariale restante ale magistraților și pune în evidență tensiunile dintre puterea judecătorească și executivă privind respectarea hotărârilor judecătorești definitive.
