Culisele deciziei lui Donald Trump de a implica Statele Unite în conflictul cu Iranul
Vizita lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă
Pe 11 februarie 2026, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a sosit la Casa Albă pentru o prezentare secretă privind Iranul, adresată președintelui american Donald Trump și consilierilor săi. Ședința a avut loc în Camera de criză, unde Netanyahu a insistat asupra unei acțiuni militare coordonate între Statele Unite și Israel împotriva Republicii Islamice Iraniene.
Însoțit de oficiali israelieni, inclusiv de David Barnea, directorul Mossad, Netanyahu a expus perspectivele Israelului despre necesitatea unei lovituri militare și posibilitatea unei schimbări de regim, prezentând un videoclip cu potențiali lideri post-teocratici, precum Reza Pahlavi. Prezentarea concluziona că „programul iranian de rachete balistice ar putea fi distrus în câteva săptămâni” și oferea scenarii de revolte interne sprijinite de Mossad și kurzi.
Reacția serviciilor americane de informații
Pe 12 februarie, oficialii serviciilor secrete americane au evaluat prezentarea și au apreciat că primele două obiective – decapitarea conducerii și slăbirea capacității militare – erau fezabile. Cu toate acestea, componentele privind revolta populară și schimbarea regimului au fost considerate „ridicole”, conform directorului CIA, John Ratcliffe, iar secretarul de stat Marco Rubio a calificat planul drept „o prostie”.
Generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major, a remarcat că israelienii „exagerează” și că planurile lor nu sunt întotdeauna bine elaborate. Tranziția către război larg s-a discutat cu atenție, în contextul unor riscuri majore la nivel militar și logistic.
Opoziția și susținerea deciziei în interiorul Casei Albe
În contrast cu susținătorii campaniei, vicepreședintele JD Vance s-a opus ferm unui război de amploare, avertizând asupra costurilor uriașe și riscurilor geopolitice, precum blocarea Strâmtorii Ormuz și destabilizarea regiunii. Totodată, Vance a declarat: „șansele de a construi un Iran pașnic în urma conflictului păreau foarte mici”.
Într-o ultimă ședință în Camera de criză, pe 26 februarie, Donald Trump și-a manifestat decizia de a aproba „Operațiunea Epic Fury”. Cu toate îngrijorările exprimate de consilieri, președintele a declarat: „Cred că trebuie să o facem”, susținând interzicerea Iranului să dețină arme nucleare sau să atace regiunea.
Decizia și implicațiile ei
Ordinul oficial de lansare a operațiunii militare împotriva Iranului a fost dat de Trump în după-amiaza zilei de 27 februarie 2026, chiar înainte de termenul impus de generalul Caine. Procesul decizional a reflectat o confruntare în interiorul Casei Albe între viziuni diferite asupra riscurilor și oportunităților militare și politice.
Această relatare este bazată pe documentele și interviurile anonime colectate pentru cartea „Regime Change: Inside the Imperial Presidency of Donald Trump” și aduce lumină asupra dinamicilor interne care au condus la implicarea americană în conflictul din Orientul Mijlociu.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
