Discuții în Europa despre crearea unui „NATO european” ca plan de rezervă în cazul unor retrageri americane
Contextul schimbării poziției Germaniei
Potrivit surselor Wall Street Journal, există planuri avansate informal care vizează dezvoltarea unui „NATO european” menit să funcționeze ca o rezervă strategică în cazul în care Statele Unite își reduc implicarea militară în Europa. Aceste discuții se desfășoară în culise, în timpul cernelor de lucru și nu au ca scop înlocuirea sau crearea unei concurențe față de actuala alianță.
Factorul principal care a declanșat aceste inițiative este schimbarea poziției Germaniei. Sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, care a preluat funcția în mai 2025, Berlinul și-a revizuit atitudinea față de raportul de forțe în cadrul NATO. Anterior, Germania se opunea inițiativei franceze pentru o autonomie europeană sporită în domeniul apărării, preferând un rol principal al Statelor Unite. Totuși, temerile legate de angajamentele Washingtonului, în special după evaluările privind intenția fostului președinte Donald Trump de a slăbi sprijinul pentru Ucraina, au determinat această schimbare.
Structura și provocările proiectului
Inițiativa propune creșterea implicării europene în poziții de conducere și consolidarea resurselor militare proprii pentru a completa capacitățile americane. Printre aspectele tehnice discutate se numără gestionarea sistemelor de apărare aeriană și antirachetă NATO, securizarea coridoarelor logistice către Polonia și statele baltice, precum și coordonarea exercițiilor militare regionale. De asemenea, se pune accent pe menținerea fiabilității scutului nuclear european, chiar în ipoteza unei retrageri a trupelor americane.
Implementarea acestui plan este considerată dificilă, în condițiile în care funcția tradițională de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa este ocupată de un oficial american, iar Washingtonul nu pare dispus să renunțe la acest avantaj.
Tensiuni preexistente în relațiile transatlantice
Criza relațiilor dintre SUA și Europa în cadrul NATO s-a accentuat în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, inclusiv în urma controverselor privind Groenlanda și poziționarea europeană după conflictul cu Iranul. Divergențele au dus la accelerarea discuțiilor europene despre un plan de rezervă defensiv, mai independent.
Astfel, există un interes concret al unor state europene pentru o mai mare autonomie strategică, reflectată în planurile menite să creeze structuri complementare sau alternative în cadrul apărării comune, conform informațiilor publicate de WSJ.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
