Inteligența artificială poate reduce activitatea cerebrală și capacitatea cognitivă, avertizează cercetătorii MIT
Studiul MIT asupra impactului AI asupra funcțiilor cognitive
Cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au identificat efecte potențial negative ale utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale (AI), în special a modelelor mari de limbaj (LLM), asupra activității creierului, memoriei și gândirii critice, conform unui reportaj publicat de BBC. Aceste tehnologii, cum ar fi ChatGPT, Google Gemini sau Claude, devin tot mai folosite pentru sarcini cognitive, dar pot genera o externalizare mentală cu consecințe negative.
Experimentul cu studenți și rezultatele obținute
O echipă condusă de cercetătoarea Natalia Kosmina a realizat un experiment cu 54 de studenți împărțiți în trei grupuri: unul care a folosit ChatGPT, un altul care a utilizat motorul de căutare Google fără AI, și un grup fără acces la tehnologie. Participanților li s-au cerut eseuri pe teme generale, iar activitatea cerebrală a fost monitorizată.
Rezultatele au indicat o scădere a activității cerebrale de până la 55% în grupul care a utilizat ChatGPT, comparativ cu activitatea intensă și distribuția largă a activității în creier observate la grupul fără tehnologie. Despre această diferență, Kosmina a explicat: „Creierul nu a fost inactiv, dar a existat mult mai puțină implicare în zonele asociate creativității și procesării informației”.
Impactul asupra memoriei și gândirii critice
Un alt aspect evidențiat a fost memoria: studenții care au folosit AI nu au putut cita din propriile eseuri și au mărturisit că nu simt că textul le aparține. Acest fenomen este parte din tendința numită „descărcare cognitivă” – delegarea sarcinilor mentale către tehnologii externe.
Cercetări similare de la University of Pennsylvania și studii medicale indică o acceptare mai redusă a analizei critice și o scădere a performanțelor profesionale atunci când AI este folosit pe termen lung.
Propuneri pentru un echilibru între utilizarea AI și activitatea cognitivă
Neurocercetătoarea Vivienne Ming susține ideea de „inteligență hibridă”, care presupune folosirea AI pentru a extinde, nu pentru a înlocui capacitățile cognitive umane. Aceasta recomandă:
- utilizarea AI pentru generarea de întrebări, nu doar răspunsuri;
- testarea ideilor proprii cu ajutorul contraargumentelor AI;
- evitarea dependenței în fazele inițiale ale învățării.
Concluzii și context larg
Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă, cercetările atrag atenția asupra riscului ca delegarea excesivă a proceselor mentale să afecteze negativ sănătatea cognitivă și creativitatea pe termen lung. În ciuda beneficiilor în accesul la informații și eficiență, utilizarea echilibrată rămâne esențială pentru menținerea funcțiilor cerebrale optime.
