Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și realitățile pieței energiei în România
Prețul energiei în România
În cadrul ședinței PSD din 2025, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a afirmat că România are „cel mai mare preț al energiei din întreaga Uniune Europeană”. Totuși, această declarație ridică semne de întrebare, întrucât prețul energiei pentru consumatori a fost plafonat din 2021 până în 2025 la unul dintre cele mai scăzute din UE. Datele Eurostat din 2025 arată că țările cu cele mai mari prețuri pentru gospodării sunt Cehia, Polonia, Germania și Italia, România situându-se pe locul patru.
Evoluția prețurilor și măsurile adoptate
Ministrul a susținut că între 2020 și 2025 prețul energiei electrice pentru consumatori a crescut de cinci ori. Totuși, această creștere nu este confirmată de datele oficiale. Până în iulie 2025, prețul a fost plafonat, iar majorările survenite după abolirea plafonului au fost, în medie, între 70% pentru clienții Hidroelectrica și dublarea pentru alți consumatori, în timp ce majoritatea furnizorilor au înregistrat scăderi ale prețurilor din piață.
Reglementări și piața energiei
Bogdan Ivan a menționat că măsurile adoptate de Minister au obligat traderii să depună garanții și au condus la scăderea ofertelor de pe piață. Totuși, această obligație a fost impusă de ANRE, iar ieftinirea este atribuită în principal concurenței între furnizori.
În ceea ce privește fenomenul „băieților deștepți din energie”, ministrul a afirmat că a blocat o mare parte din speculă, însă problema persistă și este în atenția autorităților, inclusiv a premierului Ilie Bolojan și a ANRE.
Finanțările din PNRR și proiectele energetice
Ivan a anunțat că în mandatul său s-au atras fonduri de un miliard de euro pentru investiții, iar plățile au crescut semnificativ între 2024 și 2026. Totuși, creșterea plăților a fost cauzată de finalizarea proiectelor finanțate, iar întreprinderile au raportat întârzieri la unele plăți.
Ministrul a vorbit și despre un proiect de „fabrică de inteligență artificială” la Cernavodă, estimate la 5 miliarde de euro, destinată dezvoltării unui hub energetic și tehnologic. Proiectul este în stadiu neclar, iar legătura dintre acesta și protecția împotriva amenințărilor cu drone rămâne nestabilită.
Decarbonizarea și centralele pe cărbune
Ivan a subliniat angajamentul României de a închide centralele pe cărbune până în 2025, un termen comparativ mai agresiv față de alte state europene precum Germania sau Polonia. Planul a fost parte a restructurării Complexului Energetic Oltenia, însă unele proiecte noi nu au fost finalizate la termen, iar România a solicitat amânarea închiderii.
Reglementări privind prețul gazelor naturale
Ministrul a atribuit Guvernului PSD meritul mecanismului menționat pentru plafonarea prețului gazelor naturale până în 2027, însă măsura fusese anunțată anterior de premierul Ilie Bolojan și nu reprezintă o reacție directă la agravarea crizei din Orientul Mijlociu din 2024.
Prețul carburanților
Referitor la prețul motorinei, Ivan a afirmat că măsurile adoptate de PSD au prevenit o creștere mai mare a acestuia. În schimb, la începutul războiului, ministrul nu a susținut anticipările privind o scumpire directă până la 10 lei pe litru, calificându-le inițial drept „minciuni sfruntate”, dar ulterior a recunoscut că acestea pot fi posibile.
În lumina declarațiilor ministraului Bogdan Ivan, divergențele între discurs și datele disponibile arată complexitatea și dinamica sectorului energetic românesc, sublinind nevoia continuă de monitorizare și evaluare obiectivă a politicilor și evoluțiilor pieței.
