Viceprim-ministrul Tánczos despre instabilitatea guvernamentală din România: guvernele trec, în medie, în câteva luni
Durata medie a guvernelor din România
Viceprim-ministrul și ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a discutat recent, într-un interviu acordat postulului Digi24, despre dificultățile legate de formarea și menținerea coalițiilor guvernamentale în România. Potrivit acestuia, unul dintre principalele impedimente este instabilitatea politică cronică, reflectată în durata scurtă a guvernelor, care, în general, „nu reușesc să depășească pragul de 10 luni”.
„Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”, a explicat oficialul.
Excepții și contextul politic
Deși există și excepții, acestea sunt relativ rare și nu indică o stabilitate sistemică substanțială. Viceprim-ministrul a amintit chiar experiența sa în Ministerul Mediului, unde a deținut funcția timp de doi ani și jumătate, o durată neobișnuită pentru standardele politice românești.
„Sunt câteodată guverne care stau un an și jumătate. Eu cred că am bătut un record absolut de 2 ani și jumătate la Ministerul Mediului, într-o guvernare precedentă. Dar nu este o chestiune caracteristică unui ministru să stea ani de zile la minister”, a menționat Tánczos.
Impactul instabilității guvernamentale
Viceprim-ministrul a subliniat că instabilitatea guvernamentală nu reprezintă un aspect benefic pentru țară și că fenomenul s-a perpetuat în ultimii ani fără semne de ameliorare. Potrivit acestuia, ultimul guvern care și-a dus mandatul în întregime a fost cel condus de Adrian Năstase, iar de atunci, orice încercare guvernamentală s-a confruntat cu dificultăți majore.
„Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru. Este realitatea politică românească, din păcate”, a concluzionat Tánczos.
Stabilitatea guvernamentală rămâne astfel o provocare constantă în peisajul politic românesc, influențând atât procesele decizionale, cât și așteptările publicului față de administrația de stat.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
