Boboșarca, Duminica Mironosițelor, sărbătorită în comunitatea bulgară din Băleni Sârbi
Băleni Sârbi, raiul bunicilor: munca ca yoga
În satul Băleni Sârbi, unde trăiește o comunitate bulgară, tradițiile se păstrează cu strictețe, iar legătura dintre generații este puternică. Bunicii sunt considerați stâlpii comunității, muncind cot la cot cu familiile lor. Preotul Marian Dragomir remarcă faptul că „La noi bunicii mănâncă cu noi și muncesc cu noi. E un cult al muncii, nu poți să stai locului. Te simți parazit.” Mai multe femei din comunitate afirmă: „Mor dacă nu muncesc. Cum să stau locului?” și compară activitatea agricolă cu yoga: „Yoga asta a noastră să te apleci și să ai grijă de o salată, de o ridiche, de-o ceapă e mai sănătoasă ca toate.” Mâinile lor poartă urmele muncii.
Cum se tremură pentru o ridiche? Unde-i Dumnezeu
Bunicile spun că frica lor nu este de moarte, ci de reușita recoltelor. „Eu tremur și acum pentru recoltă… Începem lucru la salată, la ridiche înainte de Crăciun. Și tremur: iese, nu iese? Ce mă așteaptă? Ce iarnă o veni? Ne luptăm cu dăunătorii, cu buruienile, pentru lumina lor, chiar și pentru distanța între ele că sunt urâcioase.” În răspunsul lor la întrebarea „Unde-i Dumnezeu?”, acestea afirmă: „Îl găsim mereu cu noi!” O bunică a cultivat ridichii timp de 36 de ani.
Bulgărașii intră în Boboșarca
Sărbătoarea Boboșarca implică tradiții de alungare a bolilor și consolidare a comunității. În această zi, membrii satului dansează hore bulgărești și românești. Unii spun: „Noi, bulgarii, alungăm bolile copiilor și recoltelor noastre.” Practicanții încearcă să păstreze corectitudinea dansului, temându-se că „Dacă greșesc? O să vină an rău?”
Pe mine Doamna Nuți Pavel m-a invitat la Boboșarca
Doamna Nuți Pavel, reprezentantă a comunității, explică originile sărbătorii și identitatea bulgară a localnicilor: „Noi suntem bulgari ascunși de pe vremea când otomanii vroiau să ne convertească la Islam. Românii și boierul de aici ne-au zis sârbi ca să ne ascundă de otomani.” Boboșarca era ținută în fața casei sale în copilărie, mutându-se ulterior în curtea bisericii. Sărbătoarea are semnificații profunde, fiind un ritual pentru „alungarea răului și a necredinței.”
Credința de a alunga Răul
Ritualul începe sâmbăta cu o slujbă la biserică, urmată de priveghi în cimitir până la răsărit. Participanții „Cu lumânările aprinse se răspândesc în cimitir și spun Hristos aNviat! Și se răspunde Adevărat aNviat.” Se prepară mâncarea pentru praznic, iar Doamna Nuți Pavel subliniază: „Am avut 30 de găini pentru un praznic de 400 de oameni.” La masă este invitat oricine trece pe stradă, iar dușmanii sunt așezați împreună pentru împăcare. Ridicarea oului roșu semnifică reconcilierea: „Când unul ridică oul roșu și spune Hristos a-Nviat… Adevărat a-Nviat spune! Și e-mpăcare!”
Boboșarca rămâne astfel o manifestare profundă a tradiției, muncii și credinței în satul bulgarilor din Băleni Sârbi, păstrând vii legăturile între oameni și natura lor spirituală și culturală.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
