Tribunalul București explică decizia de nearestare preventivă în dosarul azilelor ilegale din Bihor
Analiza instanței privind cererea de arestare preventivă
Judecătorul de la Tribunalul București care a respins solicitarea DIICOT privind arestarea preventivă a lui Viorel Pașca, a familiei sale și a Deliei Păcală în dosarul azilelor ilegale din Bihor, a motivat hotărârea stabilind că, deși există suspiciuni rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, nu există un pericol social ridicat care să justifice privarea de libertate preventivă. În schimb, inculpații pot fi cercetați sub control judiciar.
Condițiile analizate de instanță
Suspicii rezonabile privind comiterea infracțiunilor
Tribunalul a confirmat că DIICOT a adus la cunoștință acuzațiile celor șase inculpați. Judecătorul a explicat că există suspiciuni rezonabile că toți aceștia, inclusiv Viorel Pașca, soția și cei trei copii ai săi, precum și Delia Păcală, au comis infracțiunile reținute. Aceste suspiciuni sunt bazate pe probe care indică coordonarea activităților ilegale de la sediul din Dumbrava și controlul asupra veniturilor persoanelor vulnerabile aflate în azilele ilegale.
Circumstanțele specifice ale dosarului
Instanța a remarcat un context aparte: o parte dintre victime nu au fost „recrutate” de inculpați, ci direcționate către locații de către instituții publice, precum unități medicale sau servicii sociale, acestea fiind lipsite de alte soluții. Această situație a influențat evaluarea pericolului social.
Modul de tratament al persoanelor vulnerabile
Deși locurile administrate de inculpați nu corespundeau standardelor legale, persoanele beneficiau de hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și servicii medicale. Judecătorul a subliniat că, deși aceste condiții nu scutesc de răspundere penală, ele diminuează intensitatea pericolului social concret.
Motivele care au condus la decizia de nearestare preventivă
Instanța a considerat că activitatea infracțională a încetat, beneficiarii au fost identificați și relocați, iar probele esențiale au fost administrate. Nu există indicii că inculpații ar încerca să influențeze martori, să distrugă probe sau să se sustragă urmării penale. În plus, alternativa pentru persoanele vulnerabile rămânea lipsa oricărei forme de protecție instituțională.
Judecătorul a apreciat că, în această etapă a cercetării, nu se poate stabili concret vinovăția, iar măsura controlului judiciar este adecvată pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Decizia instanței reflectă o evaluare detaliată a situației specifice din dosarul azilelor ilegale, stabilind cadrul legal și factual pentru continuarea cercetărilor sub control judiciar în așteptarea parcurgerii etapelor procesuale următoare.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
