Craterul de la Slănic Prahova indică un pericol iminent pentru oraș
Craterul care a înghițit un stâlp și doi copaci
La data de 25 aprilie 2024, în orașul Slănic Prahova s-a format un crater cu o adâncime de aproximativ doi metri și o suprafață de peste 60 de metri pătrați. Fenomenul, inițial subestimat, a evoluat rapid. Patru zile mai târziu, un copac a fost înghițit de crater, iar ulterior un stâlp de electricitate și un alt copac au fost absorbite într-un hău adânc de peste 15 metri. Ca urmare, autoritățile au instituit un perimetru de siguranță, iar peste 40 de persoane au fost evacuate temporar. Situația a pus în discuție chiar relocarea sediilor unor instituții publice, precum Poliția și ANAF din oraș.
Doi ani de tăcere
După acest incident, autoritățile au efectuat lucrări de umplere cu pietriș a cavității și au recomandat populației să nu se alarmeze la apariția unor fisuri noi în asfalt. Persoanelor evacuate li s-a permis să revină în locuințe, însă semnele instabilității au persistat, iar studiile continuă. În vara anului 2026, un raport preliminar elaborat de un consorțiu format din experți ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutului Geologic al României, și alte instituții subliniază necesitatea unei monitorizări permanente a fenomenului.
Caverna subterană, în dezvoltare activă
Investigațiile au scos în evidență existența unei cavități subterane în zona străzii Tudor Vladimirescu, care se dezvoltă activ din cauza infiltrării apelor ce dizolvă masivul de sare. Procesul a dus la prăbușirea coloanei de tubaj a unui foraj și la formarea unei microdoline la suprafață, cu tasări medii de 7–10 cm între septembrie 2025 și ianuarie 2026.
Forajul care a provocat o nouă prăbușire
Forajul afectat, denumit FP8, a fost realizat în 2024 ca parte a investigațiilor geotehnice și a fost ulterior sigilat pentru a limita extinderea prăbușirilor. Cercetătorul Alexandru Țigănescu, implicat în proiectul Geomonitor, a declarat că forajul nu a făcut parte din proiect, dar a fost monitorizat constant, iar dinamica subterană rămâne semnificativă.
Problemele persistă: umplerea craterului nu este o soluție durabilă
Studiile geofizice, topografice și satelitare indică o degradare activă a terenului, afectând mai multe zone ale orașului. Intervențiile punctuale, inclusiv umplerea craterelor cu pietriș, sunt considerate insuficiente. Specialiștii recomandă implementarea unui sistem permanent de monitorizare pentru întregul oraș, pentru detectarea timpurie a instabilităților și prevenirea unor noi accidente.
Monitorizarea și starea clădirilor
Senzori instalați în mai multe puncte cheie, inclusiv sediul poliției, blocuri de locuințe și alte instituții din Slănic, urmăresc înclinarea și deplasarea clădirilor. Deși consolidarea terenului a încetinit procesul, fenomenul nu este stabilizat definitiv, iar dinamica deplasărilor persistă în anumite zone, potrivit cercetătorului Țigănescu. El a mai subliniat că „lucrarea de consolidare a încetinit foarte mult procesul, dar nu e stabilizat sută la sută.”
Poziția primarului
Edilul orașului, Costea Daneluș, a apreciat raportul cercetătorilor ca fiind formă de presupuneri, precizând că „momentan nu mai sunt probleme” și că monitorizarea este în curs. El a mai spus că așteaptă recomandările specialiștilor pentru măsuri viitoare.
În concluzie, investigațiile științifice arată că orașul Slănic Prahova se confruntă cu un proces geodinamic activ care necesită supraveghere continuă și soluții structurale complexe pentru a gestiona riscurile generate de instabilitatea terenului. Autoritățile locale desfășoară măsuri de monitorizare, însă situația rămâne una în evoluție.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
