Populația rezidentă a României în 2024: stabilizare datorată migrației, nu creșterii natalității
Transformări demografice și geografice în România
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), populația rezidentă a României a înregistrat, la 1 ianuarie 2024, o primă creștere după 1989. Totuși, Tudorel Andrei, președintele INS, subliniază că această stabilizare nu se datorează unei reveniri a natalității, ci unui echilibru realizat aproape exclusiv prin fluxul de imigranți.
Schimbări structurale în natalitate și distribuția populației
Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut semnificativ, de la 22,3 ani în 1989 la 27,9 ani estimați pentru 2025, iar ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriei a scăzut de la 80,3% în 1995 la 64,1% în 2025. În intervalul 2014–2025, aproape 2 milioane de copii s-au născut în țară, în timp ce alți 390.000 au fost născuți în străinătate și înregistrați în România, consolidând raportul de 5 la 1, conform prezentării lui Tudorel Andrei.
Demografia reflectă și un deficit între numărul de decese și nașteri, cu aproape 965.000 mai multe decese decât nașteri între 2012 și 2025. Întreaga imagine este caracterizată de o geografie inegală: doar trei județe – Ilfov (creștere de 39,6%), Bistrița-Năsăud (3,4%) și Suceava (1,2%) – au avut creșteri de populație, în timp ce alte șapte județe au înregistrat scăderi de peste 10%.
Provocări de politică publică și incluziune socială
Sociologul Gelu Duminică analizează impactul social al acestor schimbări demografice, punând accent pe decalajele în politici publice și lipsa unei viziuni pe termen lung în clasa politică românească. El subliniază că, în absența unei politici de incluziune eficientă, intervențiile demografice sunt insuficiente. Datele din proiectele comunitare desfășurate în București, privind incluziunea între comunitățile rome și nerome, arată necesitatea unor politici integrative.
Duminică avertizează că România va depinde tot mai mult de capacitatea de a primi și integra refugiați și migranți, iar experiența gestionării minorităților istorice reprezintă un test fundamental. El atrage atenția asupra riscului ca tensiunile sociale să se amplifice dacă această capacitate nu este consolidată.
Proiecții demografice pe termen lung
Estimările prezentate de Tudorel Andrei indică o posibilă scădere a populației sub 14,4 milioane până în 2080, chiar și în scenariul optimist populația fiind în declin față de 2025. Din 2031, vârsta medie a populației va crește considerabil, generațiile născute după 1967 intrând în categoria persoanelor vârstnice, ceea ce va pune presiune suplimentară pe sistemul de pensii.
Datele statistice și analizele sociologice evidențiază o situație complexă în care România se confruntă cu schimbări demografice semnificative. Stabilizarea populației depinde de migrație, iar provocările legate de integrare și incluziune socială vor influența evoluția demografică în următorii ani.
