Pe 20 iulie, creștinii ortodocși prăznuiesc Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, o sărbătoare importantă în calendarul bisericesc, marcată de tradiții și credințe populare vechi de secole. În aceeași zi este celebrată și Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, Sfântul Ilie fiind considerat ocrotitor spiritual al aviatorilor.
Sfântul Ilie în tradiția creștină și populară
Conform tradiției biblice, Sfântul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, și a trăit în cetatea Tesve din Galaad. Diosc din Vechiul Testament, a fost ales de Dumnezeu să mustre regele Ahab pentru închinarea la idoli. Pentru că oamenii nu i-au urmat îndemnurile, se spune că Dumnezeu a oprit ploaia timp de trei ani și jumătate, iar această secetă a luat sfârșit după rugăciunile Sfântului Ilie, care au adus o ploaie puternică.
În folclor, Sfântul Ilie este considerat stăpânul tunetelor, fulgerelor și ploilor, iar atunci când tună, se crede că el străbate cerul într-un car de foc urmărind diavolii cu fulgerele sale. Prin urmare, ziua sa este privită cu respect și teama și este asociată cu interdicții de muncă, pentru a nu atrage mânia sfântului.
Tradiții și superstiții legate de Sfântul Ilie
Este o regulă în multe zone că pe 20 iulie „nu se lucrează nici la câmp, nici în gospodărie”. Zilei îi sunt asociate o serie de interdicții, precum „nu se spală rufe, nu se coase și nu se desfășoară munci grele”. Se evită certurile și cuvintele grele, deoarece ziua trebuie petrecută în liniște și rugăciune.
Se consideră că nerespectarea sărbătorii poate atrage furtuni, trăsnete sau grindină, care pun în pericol recoltele. Lemnul, iarba și plantele medicinale culese în această zi, în special busuiocul, sunt considerate a avea puteri sporite și sunt folosite în leacuri și obiceiuri religioase.
Obiceiuri specifice zilei
Merele au un rol special în această zi, multe comunități ducând primele fructe la biserică pentru binecuvântare. Se spune că „numai astfel ele vor deveni, simbolic, «mere de aur» în lumea de dincolo”. Tradiția interzice tăierea merelor cu cuțitul pentru a nu aduce grindină sau furtuni.
În tradiția populară, Sfântul Ilie este și o zi de pomenire a celor decedați, în special a copiilor trecuți prematur. Unele obiceiuri includ scuturarea unui măr în memoria lor, iar fructele căzute sunt oferite ca pomană.
Practici și superstiții locale
În unele sate, oamenii înfig un toiag cu mâner de metal în pământ în timpul furtunilor, în speranța că grindina va ocoli gospodăria. De asemenea, apicultorii recoltează mierea înainte de Sfântul Ilie, pe motiv că albinele încep să intre în letargie după această dată.
Unele obiceiuri includ participarea fetelor nemăritate la ritualuri în lanurile de cânepă, unde se tăvălesc prin rouă pentru a visa la viitorul lor ales.
Ziua Sfântului Ilie este o sărbătoare intens legată de tradiții, credințe și obiceiuri care influențează viața rurală și bisericească din România, marcând un moment de respect față de natură, spiritualitate și memoria celor trecuți în veșnicie.
