Gheorghe Piperea cere înghețarea ajutorului acordat Ucrainei până la reducerea deficitului bugetar sub 3%
Europarlamentarul Gheorghe Piperea, membru AUR, a solicitat suspendarea sprijinului financiar oferit Ucrainiei până când România își va reduce deficitul bugetar sub pragul de 3%. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Interviurile Adevărul”, unde Piperea a cerut și desecretizarea fondurilor cheltuite pentru sprijinirea Kievului.
Sprijinul financiar acordat Ucrainei trebuie înghețat
În opinia lui Piperea, prelungirea conflictului din Ucraina generează efecte economice semnificative pentru Europa, iar situația de securitate din regiunea Mării Negre reprezintă o amenințare tot mai gravă pentru România. Europarlamentarul a declarat:
„Măsura pe care au anunțat-o parlamentarii AUR este susținută și de mine până la momentul în care deficitul bugetar al României nu va scădea sub 3% (…) toate aceste fonduri trebuie să fie înghețate. Toate aceste fonduri către Ucraina trebuie să fie înghețate”.
Acesta a extins această propunere pentru alte state din afara Uniunii Europene, inclusiv posibil pentru Republica Moldova, argumentând că prioritățile financiare ale României trebuie să fie interne. De asemenea, a insistat asupra necesității desecretizării sumelor alocate sprijinului, precizând:
„Nu este nevoie să desecretizezi, de exemplu, ce armament ai dat tu (…) Nu este nevoie să desecretizezi pe unde au trecut aceste arme (…), nu asta ți se cere. Ci trebuie să știm cu exactitate ce bani au fost folosiți, ce bani au fost cheltuiți și cu ce destinație”.
Prioritizarea apărării naționale
Gheorghe Piperea a subliniat că resursele financiare și militare ar trebui concentrate pe întărirea propriei apărări a României. El a afirmat:
„Dacă tot sunt niște bani pe care să-i cheltuim pe apărare, atunci să-i reîntoarcem în apărarea noastră și să ne facem treaba noi în primul rând”.
Printre elementele mentionate pentru consolidarea securității naționale se numără armata, logistica, armamentul și sistemele Patriot. Europarlamentarul a trasat și scenarii privind posibile evoluții ale războiului în regiune, inclusiv riscul unei agresiuni rusești asupra unor state NATO, precum România sau Polonia.
Poziția față de o armată comună europeană
La întrebarea privind înființarea unei armate comune a Uniunii Europene, Piperea s-a declarat împotriva unui such NATO paralel. El a motivat poziția amintind diferențele mari dintre statele membre în ceea ce privește resursele și capacitățile militare și a apreciat că o astfel de armată nu ar putea fi creată în viitorul apropiat, spunând:
„Nu cred și nici nu-mi doresc o armată comună europeană în aceste condiții”.
Cu toate acestea, a subliniat importanța colaborării dintre statele europene în domeniul apărării și necesitatea ca România să investească mai mult în propriile resurse militare.
Aceste declarații au fost făcute în contextul unui dezbatere amplă privind echilibrul între sprijinul oferit Ucrainei și protejarea intereselor economice și de securitate naționale ale României.
