Excesul opțiunilor zilnice poate genera anxietate și oboseală mentală, potrivit specialiștilor în psihologie
Impactul multitudinii de alegeri asupra stării de bine
În societatea modernă, oamenii se confruntă zilnic cu un număr foarte mare de opțiuni, de la produse la servicii sau decizii personale. Contrar credinței populare, o diversitate mai mare de alegeri nu garantează întotdeauna decizii mai bune sau o satisfacție sporită. Psihologul Barry Schwartz, autorul cărții The Paradox of Choice și profesor emerit la Swarthmore University, susține că prea multe opțiuni pot provoca anxietate și oboseală mentală, afectând negativ bunăstarea indivizilor.
„Există sute de cercetări care arată că și lucrurile bune pot deveni prea multe”, spune Schwartz.
Reducerea numărului deciziilor zilnice poate ajuta la diminuarea stresului și la sporirea stării de bine.
Fenomenul paraliziei decizionale
Excesul de opțiuni poate conduce la blocaj în procesul decizional. În Statele Unite, studiile au arătat că persoanele care aveau la dispoziție un număr mai mare de planuri de asigurare pentru medicamente sau variante de investiții în fondurile de pensii erau mai reticente în a alege o opțiune. Un exemplu notoriu implică un magazin gourmet, unde clienții cumpărau mai multe borcane de dulceață când aveau de ales dintre șase sortimente, comparativ cu 24.
„În loc să te simți eliberat de atâtea opțiuni, ajungi să te simți paralizat. Poți face orice și tocmai de aceea nu mai știi ce să alegi”, explică Barry Schwartz.
Explicația neuroștiințifică
Potrivit profesorului Daniel Willingham de la University of Virginia, creierul uman este programat să economisească energie și preferă să repete comportamente deja învățate, evitând efortul de a analiza excesiv opțiunile disponibile. Decizia este un proces consumator de energie, motiv pentru care oamenii tind să utilizeze „pilotul automat” și să mențină obiceiuri familiare.
„Altfel spus, dacă ești obligat să gândești foarte mult, înseamnă că lucrurile nu merg prea bine”, afirmă Willingham.
În era social media, comparațiile constante ale deciziilor personale cu ale altora contribuie la senzația că ar exista întotdeauna o opțiune mai bună.
„Când existau doar două branduri de blugi, nimeni nu se aștepta să găsească perechea perfectă. Când ai la dispoziție două mii de modele, începi să crezi că trebuie să existe unul ideal”, spune Barry Schwartz.
Soluții pentru simplificarea deciziilor
Jurnalistul David Epstein, inspirat de cartea Inside the Box: How Constraints Make Us Better, a adoptat o strategie de simplificare a alegerilor zilnice, cumpărând mai multe exemplare ale aceluiași model de tricou în culori diferite. Conceptul de „satisficing”, introdus de psihologul laureat cu Premiul Nobel Herbert Simon, recomandă alegerea primei soluții care satisface criteriile importante, fără căutarea obsesivă a variantei perfecte.
„Când găsesc un produs care își îndeplinește scopul, îl cumpăr, în loc să citesc sute de recenzii și să mă întreb dacă nu există unul puțin mai bun”, declară Epstein.
De asemenea, specialiștii recomandă delegarea anumitor decizii către persoane de încredere sau profesioniști.
„Dacă ești convins că ești suficient de deștept încât să le rezolvi singur pe toate, de cele mai multe ori te înșeli”, avertizează Daniel Willingham.
Barry Schwartz subliniază că această schimbare de comportament este dificilă, însă aduce beneficii importante.
„În timp, vei observa că iei decizii mai ușor, ești mai mulțumit de alegerile făcute și, dintr-odată, poți să economisești chiar și două ore pe zi”, concluzionează psihologul.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.cancan.ro”
