Guvernul României devedează un braț al Dunării pentru a asigura funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă
Guvernul României a decis, vineri, într-o ședință de urgență, devierea unui braț al fluviului Dunărea către Centrala Nucleară de la Cernavodă pentru a proteja funcționarea reactorului numărul 2. Măsura intervine după oprirea reactorului 1 pe fondul debitelor insuficiente ale Dunării și vine însoțită de declararea stării de alertă în județele Constanța și Călărași.
Hotărârea Guvernului și alocarea bugetară
Pentru intervenția de urgență pe Dunăre, Guvernul a alocat 7 milioane de lei, conform hotărârii publicate de Secretariatul General al Guvernului. Fondurile vor acoperi toate costurile operațiunilor: achiziția și transportul echipamentelor, execuția lucrărilor și măsurarea debitului. Suma este destinată exclusiv redistribuirii debitului la bifurcația Bala–Dunărea Veche pe traseul către centrala nucleară.
Starea de alertă pentru județele Constanța și Călărași urmează să fie declarată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) pentru susținerea acestor măsuri.
Contextul situației energetice
Decizia survine după ce Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească Reactorul 1 din cauza reducerii debitului Dunării. Există riscul opririi reactorului 2 în condițiile actuale, iar împreună cele două centrale furnizează circa 20% din energia electrică a României. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a confirmat necesitatea unei hotărâri pentru finanțarea intervențiilor urgente.
Riscurile pentru securitatea energetică
Oprirea ambelor reactoare ar scoate din funcțiune aproximativ 1.400 MW capacități continue, ceea ce ar obliga România să importe energie, în condițiile în care și țările vecine pot fi afectate de aceeași secetă. O analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că importurile sunt posibile tehnic, dar nesigure comercial, iar dependența de continentele din regiune crește riscurile de întreruperi.
Situația debitelor Dunării
Debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.650 mc/s, de aproape trei ori sub media multianuală a lunii iulie și similar cu situația din 2005. Estimările hidrologice arată că la începutul lunii august debitul se va situa în jurul a 1.500 mc/s, apropiindu-se de cel mai mic nivel istoric înregistrat în 1985 (1.400 mc/s).
Astfel, Guvernul a instituit măsuri de urgență menite să protejeze funcționarea centralei nucleare și, implicit, siguranța sistemului energetic național în contextul scăderii debitului Dunării și a impactului acesteia asupra producției de energie.
