Mai este meseria „brățară de aur”? România, a doua cea mai mare rată a sărăciei în rândul angajaților din UE
Scăderea nivelului de trai în Europa și România
Politologul Vladimir Borțun, cercetător și lector la Universitatea Oxford, atrage atenția asupra declinului nivelului de trai al clasei de mijloc, fenomen resimțit mai ales în statele din Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat publicației „Weekend Adevărul”, el explică cauzele acestei situații și propune măsuri precum o taxare mai mare a capitalului și a averilor, o întărire a drepturilor angajaților și o politică industrială nouă, care să contracareze exportul industriei către țări precum India și China.
„Clasa socială nu este doar despre factori economici – ce salariu ai sau ce loc de muncă ai –, ci este vorba și despre statut. Oamenii vor să se simtă mai presus de alții,” explică Borțun, subliniind că austeritatea și criza profitabilității sectoarelor productive sunt factori importanți în precarizarea muncitorilor.
Problema reprezentării clasei muncitoare
Borțun observă că clasa muncitoare, în sens larg – incluzând atât muncitorii manuali, cât și „white collar workers” –, este insuficient reprezentată politic. Aceasta a dus la migrarea voturilor către partide de extremă dreaptă în țări precum Franța sau Germania, din cauza slabei susțineri oferite de partidele tradiționale de stânga. Politologul spune: „Partidele tradiționale de stânga s-au mutat atât de mult la dreapta pe teme economice, încât și-au abandonat bazele sociale.”
Taxarea și investitorii străini
Referitor la acuzațiile că taxele mai mari alungă investitorii, Borțun susține că mutarea investițiilor este costisitoare și complicată, iar argumentul lipsește de dovezi concludente. În cazul României, investițiile străine au fost concentrate în regiuni ca București-Ilfov, lăsând în urmă zone sărace, iar politologul pledează pentru o politică de stat care să dezvolte industrii sustenabile și să preia în proprietate facilitățile atunci când investitorii pleacă.
Discrepanțe sociale și fiscale
România înregistrează una dintre cele mai mari rate de sărăcie în muncă din UE, în condițiile în care aproape 40% din angajați câștigă salariul minim, care este cu 23% sub coșul minim pentru un trai decent. Politicile neoliberale de decenii mențin un model cu salarii mici, taxe proporționale, puține drepturi sindicale și o distribuție inechitabilă a bogăției.
Borțun afirmă că taxa unică pe venit de 10%, prezentă doar în România și Ungaria în UE, avantajează disproporționat persoanele bogate, în timp ce taxarea progresivă, recomandată și de FMI, ar fi un pas spre echitate.
Agricultura și disparitățile regionale
Un alt aspect evidențiat este dezechilibrul dezvoltării și rolul agricol al țării, unde 20% din forța de muncă activează în agricultură, un procent ridicat comparați cu alte state europene. Borțun spune: „Nu există o strategie națională pe termen lung de a investi în agricultură sau de a sprijini micii fermieri să se asocieze în cooperative.”
Totodată, politica europeană agricolă, care favorizează marii agricultori din țări vest-europene, nu a avantajat în mod egal statele din Est, inclusiv România.
Aceste date și analize conturează o imagine complexă a situației economice și sociale în România și Europa, relevând provocările majore privind nivelul de trai, reprezentarea politică și politicile fiscale și industriale.
