Dezbateri privind amendamentul PSD la legea ANI: opinii contrare ale lui Tudorel Toader și Augustin Zegrean
Tudorel Toader susține constituționalitatea amendamentului PSD
„Nu înseamnă că legea e retroactivă”
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și judecător la CCR, afirmă că forma actuală a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) „nu are probleme de constituționalitate”. El argumentează că legea este de natură civilă, iar legile civile „nu retroactivează, spre deosebire de legile penale mai favorabile”.
Toader a explicat procesul de aplicare a legii: după adoptarea parlamentară, aceasta trebuie promulgată, publicată în Monitorul Oficial și abia apoi intră în vigoare. În momentul aplicării, se constată situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese, iar pentru persoanele respective „le încetează mandatul în care se află, chiar dacă incompatibilitatea sau conflictul au vizat un mandat anterior”.
Fostul ministru a adăugat că „statul n-are nevoie să țină în funcții publice oameni despre care s-a dovedit că au sfidat legea, adică fiind în incompatibilități sau în conflicte de interese”. Totodată, el a subliniat că principiul retroactivității nu se aplică în cazul unei legi civile care modifică reglementări în vigoare, ci dispune doar pentru viitor.
Augustin Zegrean: „Legea este absolut neconstituțională”
Invocarea articolului 15 din Constituție
În opoziție, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României (2007–2016), califică amendamentul drept „absolut neconstituțional”. El susține că legea „îi dă afară pe toți ‘Fritzii’” și explică prin articolul 15 din Constituție că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
Zegrean afirmă că legea civilă nu poate avea efecte retroactive și că, deși ar fi o lege penală mai nefavorabilă, nici în acest caz nu s-ar aplica retroactiv. El precizează: „Atunci când a apărut condamnarea nu există sancțiunea asta”. Totodată, consideră că, dacă amendamentul va fi adoptat fără modificări, „Parlamentul poate fi considerat neîntreg la cap”.
Contextul amendamentului și procedura legislativă
Amendamentul PSD propune ca persoanele care au primit o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a legii să își piardă mandatul public. Proiectul legii ANI, un punct important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o valoare de 770 de milioane de euro, a fost respins anterior în Senat, dar a fost reluat și modificat în Camera Deputaților, unde amendamentul PSD a fost introdus cu sprijinul AUR.
Senatul urmează să dezbată proiectul, iar parlamentarii USR au anunțat că nu vor vota legea în forma actuală. Aceștia iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru a reclama neconstituționalitatea prevederilor.
Procedura de sesizare a Curții Constituționale
Pentru contestarea constituționalității legii la CCR este necesară susținerea a 50 de deputați sau 25 de senatori. Partidul USR dispune de 40 de deputați și 19 senatori, astfel că o sesizare poate fi făcută de parlamentari din alte formațiuni politice. De asemenea, președintele Municipiului București, Nicușor Dan, are opțiunea de a promulga legea, de a o retrimite Parlamentului pentru modificări sau de a sesiza CCR odată ce legea ajunge la promulgare.
Acest subiect este urmărit atent în contextul reformelor legislative menite să reglementeze integritatea în funcțiile publice, urmând să fie clarificat în perioada următoare prin dezbateri parlamentare și, posibil, prin hotărâri ale Curții Constituționale.
