Dezbaterile privind aderarea României la zona euro continuă să capteze atenția politică și publică, în contextul în care țara nu îndeplinește niciunul dintre criteriile tehnice necesare pentru acest pas.
Contextul politic al dezbaterii despre moneda euro
În ultimele săptămâni, tema aderării României la moneda euro a fost readusă în prim-plan de către lideri politici precum Nicușor Dan și fostul candidat Călin Georgescu, dar și de partidul AUR, reprezentat de senatorul Petrișor Peiu. Nicușor Dan a abordat acest subiect de cel puțin cinci ori în ultimul an, însă atacurile critice au apărut mai târziu, după ce Georgescu a preluat tema publică.
În același timp, premierul Ilie Bolojan a declarat în ianuarie că aderarea la zona euro ar putea deveni „una dintre temele de bază la alegerile parlamentare din 2028”, subliniind necesitatea unui consens politic pentru un proiect de țară în acest sens. Și europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, susține în februarie că adoptarea euro trebuie să fie un obiectiv național.
Populismul și adversitatea față de euro în Europa
Aderarea la zona euro reprezintă un punct de tensiune și în alte țări europene, unde partide populiste au folosit această temă în campanii electorale. Astfel, Alternativa pentru Germania (AfD) a apărut în 2013 cu revendicarea ieșirii din zona euro, obținând apoi rezultate electorale importante. În Franța, lidera Frontului Național, Marine Le Pen, a criticat moneda euro drept „un cuțit înfipt în coastele noastre”. Partidele FPO din Austria și Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți (ANO) din Cehia au evidențiat, de asemenea, opoziția față de adoptarea euro.
Declarațiile liderilor români care critică aderarea la euro sunt asemănătoare din punct de vedere retoric. Petrișor Peiu afirmă că „renunți la leu, renunți la suveranitate” și susține că „toate statele est-europene care au aderat la zona euro s-au prăbușit economic”, indicând astfel un discurs eurosceptic consistent.
Stadiul tehnic actual al aderării României la zona euro
Potrivit raportului de convergență din 2026 al Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene, România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile tehnice pentru adoptarea monedei unice. Problemele sunt legate, între altele, de:
- Neconformitatea legislației naționale, inclusiv a cadrului privind BNR, cu normele europene referitoare la independența băncii centrale și finanțarea monetară;
- Inflatia ridicată, care a atins 8,4% în ultimele 12 luni, mult peste pragul de 2,7%;
- Deficitul bugetar excesiv, situat în 2025 la 7,9% din PIB, față de limita maximă de 3%;
- Creșterea datoriei publice care se estimează să atingă 63,4% din PIB în 2027;
- Lipsa participării la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II);
- Ratele dobânzilor pe termen lung mult peste nivelurile de referință.
Membri ai boardului BNR, cum ar fi Cristian Popa, au subliniat recent că România deține tehnologia pentru tipărirea bancnotelor euro, însă nu poate să o utilizeze din cauza neîndeplinirii criteriilor.
În concluzie, dezbaterea despre adoptarea euro rămâne un subiect intens discutat în spațiul public și politic, cu implicații electorale și cu un calendar tehnic încă departe de a permite aderarea României la moneda unică europeană.
