CCR confirmă că legea integrității poate duce la încetarea mandatelor pentru aleșii declarați incompatibili înainte de intrarea în vigoare a legii
Decizia Curții Constituționale privind legea ANI
Președinta Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu, a explicat luni seară, într-un interviu acordat platformei Recorder, efectele juridice ale amendamentului adoptat recent în cadrul legii de integritate gestionate de Agenția Națională de Integritate (ANI).
CCR a declarat constituțional un amendament promovat de PSD, care prevede că sancțiunile pentru incompatibilități sau conflicte de interese constatate anterior intrării în vigoare a legii pot duce la încetarea mandatelor aleșilor. Astfel, dacă legea va fi promulgată în forma actuală, atunci mandatele persoanelor aflate în această situație vor înceta într-un termen de 30 de zile de la aplicabilitatea legii.
Președinta CCR a precizat: „Efectele juridice în privința prevederii din actuala lege vor fi cele din redactarea pe care Curtea a verificat-o și, cu majoritate de voturi, astăzi, a găsit-o a fi constituțională, anume acelea că o sancțiune atașată unui raport juridic deja consumat, o sancțiune adăugată prin această lege, își va produce efectele de drept, într-un interval de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii”.
Această decizie vizează și cazul primarului USR al Timișoarei, Dominic Fritz, declarat incompatibil și în conflict de interese de către ANI și împotriva căruia a fost emisă o decizie definitivă de Înalta Curte.
Declarațiile de interese financiare ale demnitarilor – hotărârea CCR
În aceeași ședință, CCR a stabilit că este neconstituțională obligativitatea demnitarilor de a publica declarațiile de interese financiare. Judecătorul CCR Csaba Asztalos a subliniat că „trebuie legiuitorul să găsească acea soluție de a publica acele date astfel încât să nu încalce dreptul la viață privată, dar, pe de altă parte, să asigure și o transparență”.
De asemenea, a fost invalidat amendamentul propus de AUR, care ar fi impus și partenerilor demnitarilor obligația depunerii declarațiilor de avere și interese, prin eliminarea sintagmei „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.
Csaba Asztalos a adăugat: „Eu cred că pot fi identificate soluții legislative de către legiuitor. Parlamentul este legiuitorul care poate să adopte legi, poate să identifice reglementări care să corespundă cerințelor”.
Deciziile recente ale Curții Constituționale privind legea ANI și declarațiile de interese financiare deschid calea pentru reglementări viitoare în domeniul integrității și transparenței în administrația publică, rămânând de văzut cum va acționa Parlamentul pentru a se conforma deciziilor CCR.
