Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș participă la proiectul dedicat porților tradiționale gorjenești
Parteneriat cultural pentru conservarea patrimoniului
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș este partener în cadrul proiectului „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului”, un demers dedicat identificării, documentării și valorificării patrimoniului rural aflat într-un proces accelerat de dispariție.
Cercetarea de teren în județul Gorj
În prima etapă a proiectului, o echipă formată din regizoarea de film documentar Daniela Apostol și etnologul Albinel Firescu a desfășurat, în luna august, o cercetare de teren în 20 de localități din județul Gorj. Prin interviuri, fotografie și film au fost documentate peste 35 de porți vechi, cioplite din lemn, aflate la intrarea în gospodării.
Localitățile vizitate au fost: Stănești, Alexeni, Curpeni, Vălari, Rugi, Lelești, Dobrița, Voitești, Curtișoara, Târgu Jiu, Telești, Câlnic, Ciuperceni, Godinești, Bâlta, Sănătești, Suseni, Frătești și Hobița.
Regizoarea Daniela Apostol a declarat: „Sunt preocupată de documentarea vizuală a elementelor identitare locale aflate în curs de dispariție. Demersul nostru urmărește atât identificarea și documentarea porților, cât și înregistrarea contextului în care acestea au fost păstrate, transformate sau, în unele cazuri, abandonate, precum și detaliile de cioplitură, motivele decorative, tehnicile de lucru și poveștile asociate lor.”
La rândul său, etnologul Albinel Firescu a subliniat: „Pentru acest proiect am mers cu un obiectiv clar, împreună cu colegii de la Docuart: să înregistrăm ce mai știu oamenii despre porțile lor – cât timp mai avem de la cine culege aceste mărturii. Am găsit frânturi ale unei civilizații sătești.”
Rezidența meșterilor în lemn
În etapa următoare, la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, doi meșteri cioplitori în lemn participă la o rezidență pentru realizarea unei noi porți tradiționale, pornind de la o poartă gorjenească datată din anul 1846, folosită ca reper tehnic și simbolic. Meșterii implicați sunt Ștefan Strâmtu, din Gorj, și Ioan Muntean, din Maramureș.
Ioan Muntean a afirmat: „Pentru mine, rezidența de la Curtișoara are și bucuria unei descoperiri. Am venit cu foarte multă curiozitate față de Gorj și față de felul în care lemnul, poarta și ornamentul apar aici.”
Obiective și perspective
Proiectul stabilește un dialog între porțile tradiționale gorjenești și „Poarta Sărutului” a sculptorului Constantin Brâncuși, punând accent pe tehnica cioplitului și motivele decorative specifice. Se desfășoară activități de cartografiere, arhivare, fotografie, film și colectare de mărturii orale, cu scopul conservării și promovării tradiției artistice rurale.
Cea de-a doua rezidență este programată la Sighetu Marmației, unde se va continua schimbul de experiență între tradițiile lemnului din Gorj și Maramureș, facilitând o mai bună înțelegere și valorizare a patrimoniului cultural tradițional.
Acest proiect, produs prin asociația Docuart, urmărește protejarea unui patrimoniu în prag de dispariție și readucerea acestuia în circuitul cultural contemporan.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „maramuresonline.ro”
