Scandal la ONU: Crimeea prezentată separat de Ucraina pe noua hartă a lumii. Reacția MAE
Reprezentarea Crimeei pe noua hartă ONU
Organizația Națiunilor Unite a adoptat recent o rezoluție privind o nouă reprezentare a hărții lumii, bazată pe proiecția denumită Equal Earth, ce urmărește o redare mai fidelă a dimensiunilor continentelor. Totuși, această schimbare a generat controverse după ce pe hartă, Crimeea este reprezentată într-o culoare distinctă față de restul teritoriului Ucraina, ceea ce a fost perceput ca o separare a peninsulei de țara sa.
Reacția Ucrainei și poziția României
Ucraina s-a abținut la votul din 4 septembrie privind această rezoluție, criticând modul în care Crimeea figurează pe hartă. Deputata ucraineană Kira Rudik a afirmat că „în 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos.” Peninsula a fost ocupată și anexată ilegal de Rusia în 2014, însă în dreptul internațional rămâne recunoscută ca parte a Ucrainei.
Pe de altă parte, ministrul interimar de Externe al României, Oana Țoiu, a transmis pe platforma X că România a votat în favoarea rezoluției. Ea a evidențiat importanța unor hărți corecte, declarând: „România a votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare mai exactă a lumii pe hărți. Hărțile corecte modelează modul în care vedem lumea. Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea.” Totodată, ministrul a subliniat că „Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior, iar Crimeea este în Ucraina.”
Noutățile aduse de rezoluția ONU
Rezoluția adoptată cu 164 de voturi pentru, fără România printre abțineri sau voturi împotrivă, propune trecerea de la vechea proiecție Mercator, utilizată de aproape 500 de ani, la proiecții care redau cu mai multă acuratețe suprafața continentelor, precum Equal Earth. Rezoluția însă nu obligă statele membre să renunțe la proiecția tradițională și nu modifică statutul juridic al teritoriilor. Printre țările care s-au abținut s-au aflat și Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia, în timp ce Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva acesteia.
Noile ajustări cartografice la nivel global continuă să provoace dezbateri privind reprezentarea teritoriilor disputate și reflectă complexitatea relațiilor internaționale.
