Cum a ajuns țara care primea cei mai mulți refugiați să aplice restricții drastice de migrație
În 2015, Suedia înregistra peste 160.000 de cereri de azil, situându-se printre țările europene cu cele mai generoase politici de migrație. La 11 ani distanță, aceasta a adoptat unele dintre cele mai restrictive măsuri din Europa în domeniul azilului și migrației, o direcție susținută acum de principalele partide politice.
Criza din 2015
În anul 2015, Suedia a primit mai mult de 12% din totalul cererilor de azil înregistrate în Uniunea Europeană, aproximativ 160.000 de solicitanți. Dintre aceștia, circa 35.000 erau minori neînsoțiți, reprezentând peste o treime din numărul total la nivelul UE. Această situație a pus presiune asupra sistemului suedez, determinând guvernul social-democrat să înăsprească regulile privind azilul și migrația familială. Măsurile introduse au inclus controale temporare la frontiere și înlocuirea permisului de ședere permanentă cu unul temporar pentru majoritatea refugiaților.
Guvernul Kristersson și Acordul de la Tidö
După alegerile din 2022, guvernul condus de premierul Ulf Kristersson, susținut de un acord parlamentar cu Democrații Suediei, un partid cu poziții antiimigrație, a continuat politica restrictivă. Modificările au vizat aproape toate domeniile legate de imigrație: primirea solicitanților de azil, protecția refugiaților, migratia familială, cetățenia, returnarea și accesul la beneficii sociale. Excepție fac lucrătorii cu înaltă calificare, categoria pe care Suedia încă o dorește. În 2023, cota anuală pentru refugiați a fost redusă de la 5.000 la 900.
Reguli mai stricte pentru azil și cetățenie
Reformele adoptate în 2025 și 2026 includ condiții mai dure pentru accesul la beneficii sociale, precum concediul parental sau alocațiile pentru copii, care vor depinde de rezidență și ocuparea unui loc de muncă. De asemenea, criteriile pentru obținerea cetățeniei au fost înăsprite, iar regulile privind deportarea persoanelor condamnate pentru infracțiuni au fost schimbate astfel încât deportarea să fie posibilă și în cazul unor fapte pedepsite cu mai mult decât o amendă.
Scăderea cererilor de azil și schimbarea percepției politice
Numărul cererilor de azil a scăzut semnificativ, în 2025 fiind înregistrate aproximativ 6.700 de solicitări, cu o rată de aprobare de 23%. Estimările indică o reducere continuă până în 2027, când numărul cererilor ar putea ajunge la 3.700. Majoritatea partidelor politice susțin menținerea acestor politici restrictive, inclusiv social-democrații, care și-au adaptat poziția față de cea din timpul crizei din 2015. Percepția publică s-a modificat în favoarea reducerii imigrației, mai ales a refugiaților.
Aceste evoluții reflectă o schimbare importantă în politica de migrație a Suediei, cu impact asupra modului în care țara gestionează procesul de azil și integrarea migranților.
