Speranța de viață în Uniunea Europeană: progrese și disparități regionale în 2024
Evoluția speranței de viață în UE
Speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a avut o creștere constantă începând cu anul 2002, potrivit datelor publicate în Eurostat Regional Yearbook 2026. Această tendință a fost întreruptă în 2020 și 2021 ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19. Ulterior, indicatorul a revenit pe un trend ascendent în 2022, continuând să crească în 2023 și 2024, ajungând la o medie de 81,5 ani în 2024, cu aproximativ 0,2 ani peste nivelul pre-pandemic.
Speranța de viață în regiunile României
Disparități regionale
În România, speranța de viață la naștere variază între 75,5 ani și 77,8 ani, conform datelor estimate de Eurostat. Regiunea București-Ilfov înregistrează cea mai ridicată valoare, de 77,8 ani, urmată de regiunile Centru (77,0 ani) și Sud-Vest Oltenia (76,9 ani). La polul opus, cele mai scăzute valori apar în regiunile din estul țării, respectiv Sud-Est (75,7 ani) și Nord-Est (75,5 ani). Diferența de 2,3 ani între Capitală și nord-estul țării evidențiază inegalitățile în condițiile socio-economice, accesul la servicii medicale și nivelul general de trai.
Diferențele între sexe în UE
În toate regiunile UE, femeile trăiesc mai mult decât bărbații în 2024. Cele mai ridicate valori ale speranței de viață pentru femei au fost raportate în regiuni din Spania, Italia, Franța, Grecia, Austria, Portugalia, Suedia, Cipru și Luxemburg. În cazul bărbaților, cele mai bune valori se regăsesc în Danemarca, Irlanda, Spania, Italia, Țările de Jos, Finlanda și Suedia, unde speranța de viață depășește media UE de 78,9 ani. Diferențele semnificative între sexe au fost înregistrate în statele baltice, dar și în regiuni din Polonia și România.
Mortalitatea și principalele cauze în Europa de Est
În 2023, bolile sistemului circulator au fost o cauză majoră a deceselor în regiunile din Europa de Est și statele baltice, inclusiv în toate regiunile din România și Bulgaria. România a raportat ponderi ale deceselor cauzate de aceste boli cu 75% până la 85% peste media UE în regiunile Macroregiunea Patru, Trei și Doi. La nivelul UE, bolile sistemului circulator au reprezentat 32,5% din totalul deceselor, cu aproximativ 1,6 milioane de decese în 2023.
Mortalitatea prematură în România
Eurostat indică un nivel ridicat al mortalității premature în mai multe regiuni din România. În 2023, aproximativ 1,56 milioane de decese în UE au survenit înainte de vârsta de 75 de ani, echivalentul unei rate de 4.700 de ani potențiali de viață pierduți la 100.000 de locuitori. În România, regiunea Nord-Est a înregistrat 9.255 de ani potențiali de viață pierduți la 100.000 de locuitori, fiind a treia cea mai ridicată valoare la nivel european.
Datele prezentate reflectă diferențe regionale importante privind speranța de viață și condițiile de sănătate în Uniunea Europeană. În ciuda revenirii generale după pandemia de COVID-19, regiuni din estul UE continuă să se confrunte cu provocări majore în domeniul sănătății publice.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „stirileprotv.ro”
