Scumpirea motorinei nu se oprește la benzinărie. Cum ajunge să coste mai mult și coșul de cumpărături
Evoluția prețului petrolului și impactul asupra României
Prețul internațional al petrolului a înregistrat oscilații pronunțate în 2026, fapt amplificat de conflictul din Orientul Mijlociu și incertitudinile privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz. La sfârșitul lunii februarie, barilul Brent se tranzacționa în jurul valorii de 72 de dolari, urcând rapid până la 118 dolari în următoarele luni. Ulterior, cotațiile au oscilat între aceste niveluri. Pentru România, cu o parte semnificativă a necesarului de produse petroliere acoperită prin importuri, aceste fluctuații s-au reflectat într-o creștere importantă a prețului carburanților.
Pe 25 septembrie 2026, motorina standard a depășit 11 lei pe litru în stațiile OMV (11,05 lei) și Petrom (10,99 lei), în comparație cu o medie de 8,27 lei pe litru la sfârșitul lunii februarie.
Transmiterea șocului în economie
Impactul în transport, agricultură și distribuție
Costul crescut al motorinei influențează direct sectoarele de transport, agricultură și distribuție, unde combustibilul este un factor esențial. Transportul rutier constituie în medie 2,6% din prețul final al produselor, iar o creștere de 25% a prețului motorinei poate majora aceste costuri cu aproximativ 10%. Totuși, pentru consumator, procentul reflectat în prețul final al bunurilor este mai mic.
Agricultura resimte creșterea prin costurile la lucrările mecanizate și transportul inputurilor și recoltei, iar distribuitorii suportă costuri sporite pentru deplasarea mărfurilor.
Volatilitatea prețurilor – o provocare majoră
Conform analistului Adrian Negrescu, volatilitatea prețului petrolului este „mai toxică decât un preț mare”:
„Volatilitatea este, pentru un antreprenor, mai toxică decât un preț mare: un preț mare poate fi inclus în contract, dar un preț care sare cu 30% în două luni nu poate fi bugetat”.
Această instabilitate afectează în special firmele de transport, care au contracte pe termen lung și întârzieri în încasarea facturilor.
Vulnerabilitatea României și costurile suplimentare la import
România înregistrează un deficit comercial semnificativ în sectorul produselor petroliere, ajuns în primele șase luni ale anului 2026 la 2,524 miliarde de euro, în creștere față de 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. Scăderea producției interne de țiței cu 8,3% și creșterea importurilor de produse petroliere finite sunt factori relevanți.
În plus, creșterea costurilor de transport maritim și a primelor de asigurare pentru nave afectează prețul final al produselor importate.
Măsuri fiscale și perspective
Pentru a diminua impactul, Parlamentul României a introdus în iulie 2026 un mecanism de ajustare bilunară a accizei la motorina standard. Reducerea accizei a atins în septembrie 25%, diminuând costul cu 701,07 lei la 1.000 de litri. Schema de compensare pentru transportatori oferă restituiri între 0,43 și 0,71 lei pe litru, în funcție de nivelul reducerii accizei.
Totuși, după cum evidențiază Adrian Negrescu, „statul nu poate compensa la infinit un şoc extern. Am ajuns deja la reducerea maximă permisă de legislaţia europeană, iar preţul tot a crescut”.
Concluzii
Creșterea prețului petrolului la nivel internațional are efecte complexe asupra economiei României, de la costurile directe ale carburanților până la impactul asupra inflației, deficitului comercial și performanței companiilor. Măsurile fiscale pot diminua parțial aceste efecte, însă volatilitatea pieței și dependența de importuri rămân factori de risc relevanți pe termen mediu.
