Florin Cîțu critică strategia BNR și atrage atenția asupra unei posibile creșteri a dobânzilor
Critici la adresa politicii monetare a BNR
Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor, a transmis critici dure privind politica monetară adoptată de Banca Națională a României (BNR). El susține că menținerea inflației la un nivel ridicat avantajează direct Guvernul, prin creșterea PIB-ului nominal, în timp ce menține un climat nefavorabil economiei reale. În acest context, Cîțu avertizează că BNR ar putea fi nevoită să majoreze din nou rata dobânzii de politică monetară, ca urmare a presiunilor internaționale.
Raportul dintre creșterea economică reală și cea nominală
Fostul ministru explică diferența dintre scăderea prognozei creșterii economice reale și creșterea valorii nominale a Produsului Intern Brut (PIB). Potrivit acestuia, această discrepanță este generată de un nivel al inflației mai ridicat decât cel estimat inițial.
„Guvernul are nevoie de inflație. Iar BNR, prin inacțiune, o acomodează. Bugetul pentru 2026 a fost construit cu o creștere economică reală de 1%. CNP (n.r. Comisia Națională de Strategie și Prognoză) a redus prognoza la doar 0,1% — și este singura instituție care mai vede creștere. Partea interesantă: în același timp, CNP a majorat valoarea PIB-ului nominal. Cum poate scădea creșterea reală, dar crește PIB-ul nominal? Simplu: printr-o inflație mai mare decât cea estimată inițial. Un PIB nominal umflat reduce automat deficitul și datoria publică exprimate ca procent din PIB. Inflația ascunde astfel eșecul fiscal”, a afirmat Cîțu.
Dobânzile și evoluția cursului valutar
Banca Națională a României a menținut în 2026 rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, indicând faptul că inflația rămâne o provocare semnificativă. Cu toate acestea, Cîțu subliniază că „realitatea strică mereu planurile funcționarilor”, iar creșterea dobânzilor la nivel global determină o urcare a dobânzilor pe piața monetară locală.
„Următoarea mișcare a BNR va fi, cel mai probabil, o majorare a dobânzii, nu o reducere. Pentru că nu a majorat-o la momentul potrivit, va fi obligată să o facă într-o economie deja în recesiune”, a precizat fostul premier. De asemenea, el a pus în discuție și modul în care este relatată deprecierea leului în spațiul public, evidențiind intervențiile succesive ale BNR pentru a limita aprecierea excesivă a monedei naționale.
„P.S. Este fascinant cum românii sunt bombardați cu știri alarmiste despre „deprecierea leului”, dar nimeni nu le spune că BNR a intervenit ani la rând și în sens invers: a cumpărat valută și a împiedicat aprecierea leului. Fără aceste intervenții, cursul ar fi fost astăzi semnificativ mai mic. Sub 3 lei pe euro? Foarte probabil”, a încheiat Florin Cîțu.
Informațiile oferite de fostul ministru de Finanțe subliniază tensiunile din politica monetară românească, în contextul unor evoluții globale și interne marcate de inflație ridicată și presiuni asupra piețelor financiare.
