Înalta Curte a motivat decizia prin care Dominic Fritz a rămas fără mandatul de primar al Timișoarei
Decizia instanței supreme
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat motivarea hotărârii definitive care l-a privat pe Dominic Fritz, președintele USR, de mandatul de primar al municipiului Timișoara. Judecătorii au constatat existența unui conflict de interese, după ce Fritz a semnat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat de o firmă condusă de un arhitect ce i-a acordat, în campania electorală, un împrumut.
Instanța a respins apărarea lui Fritz, în care el susținea că nu a făcut decât să semneze un document deja parcurs în mandatul fostului edil, Nicolae Robu. Curtea a apreciat că semnătura sa reprezintă o etapă activă în luarea deciziei și, prin urmare, a încălcat regimul conflictului de interese cu bună știință.
Impactul interdicției de a ocupa o funcție publică
Durata și consecințele sancțiunii
ÎCCJ recunoaște că interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică impusă lui Dominic Fritz este „severă”, însă specifică că aceasta nu îi limitează dreptul la muncă în mediul privat. Curtea menționează că fostul primar poate activa în sectorul privat sau în funcții din domeniul public care nu implică depunerea declarațiilor de avere și interese.
În motivare se arată: „Interdicţia prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 este limitată în timp şi nu îngrădeşte dreptul la muncă al recurentului”.
Argumentele lui Dominic Fritz și răspunsul instanței
Fritz a invocat faptul că fapta sa a fost una cu caracter formal, că documentația a fost legală anterior semnării și că nu a beneficiat material de pe urma acestui act. ÎCCJ a respins aceste argumente, subliniind că primarul a semnat documentul „în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului”. Judecătorii au subliniat importanța „aparenței de părtinire”, considerând că afectarea încrederii publice este suficientă pentru a sancționa această situație.
Normele de integritate și responsabilitatea aleșilor
Instanța a arătat că un edil de municipiu trebuie să respecte exigențe sporite privind conduita și să manifeste vigilență față de potențiale conflicte de interese. A fost evidențiat faptul că semnarea PUZ-ului la doar două zile lucrătoare de la preluarea mandatului a creat „o aparență de părtinire” vizibilă pentru orice observator obiectiv, ceea ce contrazice principiile de integritate cerute de funcția publică.
Astfel, motivarea Înaltei Curți oferă detalii privind argumentele în proces, evaluarea conflictului de interese și justificarea restricției temporare privind exercitarea unei funcții publice, menținând decizia definitivă care l-a lăsat pe Dominic Fritz fără mandatul de primar.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
