Şase magistraţi din România au reclamat statul la CEDO pentru neplata restanţelor salariale, decizia Curţii urmând să fie anunţată pe 22 octombrie
De ce au mers magistraţii la CEDO
Şase judecători din România au sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2023 și 2024 din cauza neplăţii restanţelor salariale, pe care le-au câştigat prin hotărâri judecătoreşti definitive. Cinci dintre aceştia au de recuperat aproximativ 275.735 de euro, potrivit datelor publicate în dosarul de la CEDO. Printre reclamanti se numără Roxana Andriescu (Curtea de Apel Bucureşti), Voicu Ionel Puşcaşu (Tribunalul Hunedoara), care și-a dat demisia recent, soția acestuia, Florina Mihaela Pușcașu (Tribunalul Hunedoara), precum și magistraţii Maria Ştefania Pavel (Tribunalul Maramureş), Mirela Hancăș și Florica Tanța Piroș (Tribunalul Sibiu), ultimii trei fiind pensionari. Cazurile acestora au fost conexate, iar CEDO urmează să pronunţe o decizie pe data de 22 octombrie.
Reclamaţiile magistraţilor
Judecătorii au invocat încălcarea drepturilor prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, mai exact, dreptul la un proces echitabil și respectarea proprietăţii. Ei susţin că ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, care au permis eșalonarea plăţilor, au suspendat executarea silită a hotărârilor judecătorești ce le recunoşteau drepturile salariale, afectând accesul la justiţie și dreptul de proprietate. Dosarul arată că:
„Reclamanţii susţin că neexecutarea – sau executarea eşalonată – a hotărârilor judecătoreşti definitive și executorii pronunţate în favoarea lor (…) i-a privat de dreptul la o instanţă (…) și de dreptul la respectarea bunurilor lor”.
Date privind litigiile pe drepturi salariale ale bugetarilor
Conform unei analize recente a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), peste 400.000 de bugetari au avut litigii cu statul privind drepturi salariale, iar aproape 160.000 dintre cazuri au fost câştigate definitiv. Majoritatea litigiilor au fost colective. În 15 octombrie 2024, ICCJ a obligat Guvernul să plătească magistraţilor restanţe salariale în valoare de 1 miliard de euro, după ce Executivul amânase această plată. Cele mai numeroase categorii de bugetari care au dat statul în judecată sunt profesorii, urmați de polițiști, finanțiști, cadre medicale și funcționari publici. Magistraţii se situează pe locul 12 ca număr de litigii.
Contextul litigiilor şi deciziile anterioare ale CEDO
Avocatul Adrian Toni Neacşu a explicat că valul proceselor a plecat de la promisiuni electorale neîndeplinite, concretizate apoi în legi neaplicate sau aplicate parţial. Din 2009, au existat 17 eșalonări de plată, fiecare generând noi litigii privind dobânzi și recalculări.
CEDO a analizat o speţă similară în 2012, când a respins plângerea unor bugetari, considerând că România nu a încălcat drepturile lor, iar eșalonarea plăților era justificată de situația economică a țării. Atunci, Curtea a observat că reclamanţii au primit o parte semnificativă din sumele datorate și că Guvernul respecta programul eșalonărilor.
Decizia CEDO ce urmează să fie comunicată în 22 octombrie va stabili dacă mecanismul actual de eșalonare a plăților, implementat de Guvernul român, respectă prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Până la momentul respectiv nu au fost făcute alte precizări oficiale privind eventuale consecinţe pe termen lung.
