România, pe locul al treilea în Europa în preferința pentru populismul autoritar, conform unui raport al think tank-ului suedez Timbro și rețelei EPICENTER
Creșterea sprijinului pentru partidele contestatare în Europa
Un studiu realizat de think tank-ul suedez Timbro împreună cu rețeaua europeană EPICENTER, și prezentat în România de Institutul European pentru Studii Economice (IES-Europe), evidențiază o creștere semnificativă a sprijinului pentru partidele contestatare în întreaga Europă. Potrivit raportului, aproape unul din trei alegători europeni (32,6%) susține în prezent un astfel de partid, nivel record după o creștere de trei decenii. Aceste partide au obținut peste 20% din voturi în 26 dintre cele 31 de țări analizate.
Evoluția susținerii partidelor contestatare
Datele arată o transformare majoră a peisajului politic european. În perioada postbelică și până la sfârșitul anilor 1990, voturile pentru partidele contestatare au rămas stabile, în jurul a 10%. Schimbarea esențială a survenit după anul 2000, când criza financiară globală și cea a refugiaților au dublat și mai apoi crescut susținerea pentru aceste partide la aproape 30% din electorat. În unele țări, precum Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia, partidele contestatare atrag peste jumătate din sufragii.
Participarea partidelor contestatare la guverne
Raportul indică faptul că partidele contestatare au trecut de la statutul de outsideri la participarea în guverne naționale. În vara anului 2026, ele făceau parte din 11 dintre cele 31 de guverne analizate. Doar șase țări europene – printre care Germania și Suedia – nu au avut niciodată în guvern un partid contestatar radical, fie de stânga, fie de dreapta.
Situația din România
Conform raportului, România se situează pe locul al treilea în topul țărilor europene în ceea ce privește susținerea pentru populismul autoritar, după Bulgaria și Cehia. La alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate dintre voturi au fost acordate partidelor contestatare. Sistemul politic românesc este descris ca fiind „unul dintre cele mai volatile din Europa Centrală și de Est, în care partidele radicale și populiste au fost o constantă”. Printre acestea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este menționată ca fiind al doilea partid ca mărime, cu 18% din voturi.
Clasificarea partidelor și metodologie
Din cele 76 de partide analizate, 18 sunt clasificate drept puternic autoritare, inclusiv trei din România: AUR, S.O.S. România și POT. Clasificările s-au făcut pe baza unor dimensiuni ce includ politica economică, temele socioculturale, raportul față de Uniunea Europeană și autoritarismul. Metodologia studiului ia în considerare partidele ce au obținut cel puțin 1% din voturi la nivel național în alegerile parlamentare recente.
Raportul complet și fișa de țară dedicate României pot fi consultate pe site-ul IES-Europe.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
