Regimul comunist din România controla strict relațiile românilor cu cetățenii străini, în special cele legate de căsătorie, considerate riscuri pentru stat.
Controlul asupra căsătoriilor cu cetățeni străini
Formă de emigrare legală, dar restricționată
Regimul comunist percepea căsătoriile dintre români și cetățeni străini ca o posibilă cale de emigrare legală, motiv pentru care aplicarea unei monitorizări intense era standard. Pentru a limita aceste relații, statul impunea obligații legale restrictive. Căsătoria trebuia mai întâi aprobată de Consiliul de Stat, iar apoi înregistrată la starea civilă.
Conform Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), „de îndată ce o astfel de cerere de căsătorie era înaintată, pe fir intra Securitatea. Cei doi posibili viitori soți deveneau obiectul unei forme de urmărire informativă”. Cei implicați erau adesea supuși intimidării, anchetelor și presiunilor din partea organelor de partid și securitate. „Deseori era dat afară de la locul de muncă sau exmatriculat din facultate; întotdeauna, dacă era membru, era exclus din partid. Prietenii și familia erau presați să exercite asupra lui o «influențare pozivită» în sensul retragerii cererii de căsătorie”. Procedura de aprobare dura luni sau ani, iar multe cereri erau respinse fără anunț prealabil.
Cazul studentului Enache Dorel Paraschiv
Un document al Securității Prahova, datat 14 ianuarie 1987, evidențiază modul în care autoritățile derulau investigațiile asupra unui student de la Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești care intenționa să se căsătorească cu o cetățeană străină. Ordinul adresat Serviciului I – Informații Interne solicita „investigații la locul de studii asupra numitului Enache Dorel Paraschiv”, inclusiv verificări privind „comportament și atitudine în facultate” și „intențiile lui de a se căsători cu o cetățeancă străină”.
Evadarea ilegală în Anglia a unei tinere din Sângeorz-Băi
Cazul Nicoleta Aniței și șoferul britanic Roy Tatlock
Un alt exemplu cunoscut este cel al tinerei muncitoare Nicoleta Aniței, de la Fabrica de tricotaje din Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud, care în 1987 a cunoscut un șofer TIR englez, Roy Tatlock. După ce cererea sa de căsătorie a fost respinsă de autoritățile române, tânăra a decis să părăsească ilegal țara. În noiembrie 1988, aceasta a fost scoasă ascunsă într-un compartiment secret al camionului, traversând granița de stat.
Conform unui raport semnat de colonelul Gheorghe Rațiu la 20 martie 1989, „Anitei Nicoleta a dispărut de la domiciliu și locul de muncă la 8 noiembrie 1988”, iar „actul evazionist a fost posibil pe fondul superficialității manifestate în muncă de locotenentul Oancea Gligor”. Acesta a fost sancționat cu 5 zile arest și „pus în discuția organizației de partid”, iar superiorul său, colonelul Tofană Iosif, a primit o atenționare.
Reflectarea în presa britanică
Un document intern al Securității, emis pe 7 martie 1989, menționa relatarea postului BBC despre cazul Nicoleta Aniței. Potrivit acestui document, ziarul britanic The Sun a descris „povestea unei românce aduse prin contrabandă în Anglia”, iar după o călătorie de aproximativ trei luni, Nicoleta și Roy Tatlock au ajuns în Anglia. La sosire, autoritățile britanice au amenințat cu întoarcerea tinerei în România, însă cererea ei de rămânere urma să fie studiată.
Conform celor prezentate de CNSAS, dacă Nicoleta ar fi fost returnată în România, i-ar fi fost aplicată o pedeapsă cu închisoarea, care ar fi putut fi executată la locul de muncă.
Aceste documente și cazuri ilustrează modul în care regimul comunist român controla și limita rigoros relațiile între cetățenii săi și străinii, folosind metode de supraveghere, intimidare și restricții administrative.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
