Pentagonul cere țărilor baltice să-și tempereze retorica privind Rusia în cadrul NATO
Solicitările adresate țărilor baltice
În ultimele săptămâni, oficialii Pentagonului au cerut țărilor membre NATO, printre care Lituania, Letonia și Estonia, să-și modereze declarațiile publice referitoare la amenințarea reprezentată de Rusia, potrivit informațiilor oferite în exclusivitate agenției Reuters de patru surse familiarizate cu situația. Mesajele au fost transmise în cadrul unor discuții bilaterale, dar nu este clar dacă alte guverne europene au primit recomandări similare.
Solicitările vin într-un moment în care administrația Trump revitalizează eforturile pentru o soluționare negociată a conflictului din Ucraina, care durează de peste patru ani și opt luni. Propunerile americane cuprind stimulente pentru Moscova, inclusiv ridicarea unor sancțiuni, în schimbul încetării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești.
Poziția Pentagonului și reacțiile oficialilor
Un oficial al Pentagonului a refuzat să comenteze, afirmând: „Conversațiile private dintre aliați rămân private, așa că nu vom comenta aceste acuzații.” Printre declarațiile criticate se numără sugestiile unor lideri europeni despre faptul că Rusia este „încolțită” și recurge la măsuri disperate pe fondul întârzierilor militare, a precizat una dintre sursele Reuters.
Elbridge Colby, adjunctul secretarului american al Apărării și o figură-cheie în revizuirea forțelor militare americane din Europa, a fost unul dintre oficialii care au transmis aceste mesaje. Colby este așteptat săptămâna viitoare în România, după cum a anunțat ministrul Apărării, Radu Oprea.
Divergențe privind abordarea retoricii față de Rusia
Mesajele reflectă o dezbatere în interiorul NATO asupra modului corespunzător de comunicare privind Moscova. Unii oficiali occidentali consideră că accentuarea ameninței poate întări poziția Kremlinului, care încearcă să inducă frică și să slăbească sprijinul pentru Ucraina. Alții susțin necesitatea transparenței pentru a justifica resursele necesare apărării.
Colby a îndemnat oficialii baltici să evite „provocările” directe împotriva rușilor și a dat exemplul unor retorică contraproductivă, precum descrierea Rusiei ca „șobolan încolțit”. Prim-ministrul estonian Kristen Michal a folosit această expresie la sfârșitul lunii septembrie, cu referire la președintele rus Vladimir Putin.
Contextul securitar în Europa și prezența americană
Oficialii europeni au fost sfătuiți să fie „moderați” în comunicările lor, iar mesajele au inclus recomandări de a nu „atrage atenția”. Aceste precizări au loc pe fondul unei intensificări a atacurilor asupra țărilor NATO, pe care Moscova le neagă, potrivit surselor occidentale.
Recent, în Germania au fost arestați doi bieloruși suspectați de planificarea unor atacuri, iar în România autoritățile au anunțat descoperirea unei rețele de sabotaj coordonată din Rusia, implicată în incendiul de la platforma industrială Carfil din Brașov.
În paralel, administrația americană analizează o posibilă reducere a forțelor militare din Europa, solicitând membrilor europeni să-și asume responsabilități mai mari în apărarea proprie. Pe fondul unor eforturi diplomatice ce includ potențiale negocieri comerciale cu Moscova, imaginea consolidării prezenței americane în Europa rămâne una din temele centrale ale discuțiilor recente.
Aceste măsuri și discuții reflectă complexitatea gestionării relațiilor și comunicării în cadrul NATO în fața provocărilor generate de activitatea Rusiei în regiune. Oficialii continuă să negocieze modul optim de abordare pentru menținerea securității continentale.
