Ce alocație primesc, de fapt, copiii ucraineni, comparativ cu cei români? De unde vine mitul celor 3.800 de lei care circulă din nou pe rețelele de socializare
Informații false despre alocațiile copiilor ucraineni
O informație falsă potrivit căreia copiii ucraineni ar primi alocații lunare de 3.800 de lei, sumă de peste zece ori mai mare decât cea acordată copiilor români, continuă să stârnească controverse în România. Subiectul a revenit în atenție după ce un utilizator român pe Reddit a povestit că unchiul său este convins că statul acordă aceste sume refugiaților ucraineni. Postarea a generat un val de reacții, inclusiv din partea unor persoane care au întâlnit această percepție în cercul lor social.
Cât primesc, de fapt, copiii ucraineni
Analistul economic Adrian Negrescu explică că legislația românească nu face diferențe între copii în baza cetățeniei în ceea ce privește alocațiile. Conform acestuia, „Legea alocației de stat pentru copii se aplică tuturor copiilor care locuiesc legal în România împreună cu părinții, indiferent de cetățenie. Un copil ucrainean aflat sub protecție temporară primește aceeași sumă ca un copil român: 719 lei pe lună până la doi ani și 292 de lei pe lună între doi și 18 ani, respectiv 719 lei pentru copiii cu dizabilități.” Sumele sunt înghețate la acest nivel și în 2026 pentru toți copiii, români sau ucraineni.
Negrescu evidențiază totodată o diferență importantă între alocații și ajutoarele acordate refugiaților: „Separat, statul român a avut un program de sprijin pentru refugiați, legat de cazare și hrană, nu de copii. În forma lui din ultimii ani, o familie putea primi 2.000 de lei pe lună pentru cazare, iar o persoană singură 750 de lei, la care s-a adăugat o perioadă limitată o sumă pentru hrană.” Sprijinul este condiționat de angajare sau înscrierea copiilor la școală, iar în 2025 ajutorul a fost redus substanțial.
Originea mitului sumei de 3.800 de lei
Afirmația despre alocația de 3.800 de lei a circulat în mai multe forme, inclusiv sub varianta de 3.700 lei, fiind reluată în special în timpul campaniei electorale din 2024. Negrescu explică: „Cel mai probabil, confuzia vine din primii ani ai războiului. Programul cunoscut ca «50/20» deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană pentru fiecare refugiat. Banii mergeau în mare parte la românii care îi găzduiau, nu direct la refugiați. Pentru o familie cu mai mulți copii, sumele lunare păreau mari, iar de aici până la mitul unei «alocații uriașe» pentru fiecare copil a fost doar un pas.”
În continuare, analistul subliniază: „Așa funcționează dezinformarea: pornește de la ceva real, scoate cifrele din context, le amestecă și le prezintă ca pe un privilegiu nedrept.”
Impactul social și economic al dezinformării
Adrian Negrescu atrage atenția asupra efectelor negative ale răspândirii acestor informații false: „Impactul este mult mai mare decât pare. Într-o perioadă în care inflația a mâncat puterea de cumpărare 14 luni la rând, iar alocațiile copiilor români sunt înghețate de doi ani, o știre falsă despre ajutoare mari pentru alții lovește exact în sentimentul de nedreptate pe care îl trăiesc multe familii.” El avertizează că percepțiile greșite pot alimenta presiuni pentru decizii populiste și pot complica integrarea refugiaților care lucrează și plătesc taxe în România.
Negrescu mai arată responsabilitatea autorităților în comunicarea transparentă a modului în care sunt cheltuiți banii publici, afirmând: „Iar statul are și el o parte de vină: când nu comunică simplu și transparent cum sunt cheltuiți banii publici, lasă spațiu liber celor care inventează cifre.”
Contextul protecției temporare în România
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, până la 31 august 2026, în România au fost înregistrați 220.881 de cetățeni ucraineni ca beneficiari ai protecției temporare, potrivit datelor publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Acest statut le oferă dreptul la ședere, muncă, educație, servicii medicale și asistență socială. Totuși, obținerea protecției temporare nu garantează primirea automată a ajutoarelor financiare sau a alocațiilor pentru copii.
