Adrian Țuțuianu respinge acuzațiile PNL privind modificarea legislației partidelor politice
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a negat vineri acuzațiile potrivit cărora modificarea legislației partidelor politice urmărește blocarea unei posibile alianțe electorale între PNL și USR în 2028. Șeful instituției a subliniat faptul că propunerile au fost discutate cu partidele încă din august 2026 și că scopul este simplificarea procedurilor.
Detalii despre modificările propuse
Consultări și reacții față de acuzații
În cadrul unei intervenții la Digi24, Țuțuianu a declarat referitor la acuzațiile formulate de PNL: „Este o prostie pe care o vehiculează în spațiul public oameni politici care nu vor să vadă realitatea. Cu privire la înregistrarea partidelor politice, s-a pronunțat și Ministerul Justiției în anul 2024 și CSM-ul…” Președintele AEP a recunoscut existența consultărilor cu partidele parlamentare și neparlamentare, menționând că acestea nu s-au realizat la nivelul conducerilor, însă a precizat că Mihai Voicu a participat din partea PNL la o întâlnire în august.
Schimbări propuse privind înregistrarea partidelor
Una dintre modificările-cheie este transferul înregistrării partidelor politice de la instanță către AEP, procedură susținută prin exemple din alte țări. Țuțuianu a explicat că această schimbare va simplifica formalitățile administrative, adăugând că în alte state europene există modele similare.
Numărul minim de membri fondatori
Un alt amendament vizează creșterea numărului minim de membri necesari pentru înființarea unui partid politic, de la 3 la 100. Argumentul prezentat de președintele AEP se bazează pe legislația altor țări: „Numărul minim de membri, de exemplu, în Cipru pentru înființarea unui partid este de 100… În Germania, sistemul este altfel. Îți cere 10.000 de susținători ca să poți să candidezi.”
Denumirile partidelor
În ceea ce privește denumirile partidelor, Țuțuianu a subliniat necesitatea unor titulaturi distinctive pentru a evita confuziile în rândul alegătorilor.
Răspunsul Autorității Electorale Permanente
Într-un comunicat, AEP a reafirmat caracterul său autonom și apolitic, respingând tentativele de a-l implica în dispute politice. Instituția face apel la reprezentanții PNL să participe în mod responsabil la dezbaterea și adoptarea proiectului legislativ.
Alte inițiative legislative ale AEP
În ultimele nouă luni, AEP a elaborat cinci proiecte legislative menite să modernizeze cadrul electoral din România. Aceste inițiative includ reguli privind transparența publicității politice, participarea cetățenilor UE la alegeri, reorganizarea instituției și reglementarea alegerilor anticipate. Totodată, se pregătește un Cod electoral care va cuprinde documentația aferentă.
Stadiul actual al regulamentului de funcționare
AEP a atras atenția că Regulamentul său de organizare și funcționare, depus în Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat până în prezent. Instituția consideră neîntemeiate acuzațiile de favorizare politică și subliniază că reforma urmărește îmbunătățirea funcționării procesului democratic.
Aceste elemente reflectă poziția actuală a Autorității Electorale Permanente și a președintelui său în contextul modificărilor legislative propuse pentru sistemul electoral din România.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
