Ghimbavul riscă să-și piardă statutul de oraș în urma reformei administrativ-teritoriale, dar primarul refuză această posibilitate
Orașele din Brașov afectate de pragul de 10.000 de locuitori
Un scenariu de reformă administrativ-teritorială discutat la nivel național prevede ca localitățile cu mai puțin de 10.000 de locuitori să fie comasate sau să își schimbe statutul, orașele devenind comune. În județul Brașov, patru orașe se află sub acest prag, conform recensământului din 2021: Ghimbav (8.776 locuitori), Victoria (7.847), Rupea (5.716) și Predeal (4.428).
Populația reală a Ghimbavului, un subiect disputat
Ionel Fliundra, primarul Ghimbavului, contestă cifrele oficiale și susține că populația orașului ar fi mai mare. Edilul menționează că, la 1 ianuarie 2026, Prefectura Brașov a raportat 8.846 de locuitori. Totuși, primarul spune:
„Nu sunt luați în calcul copiii născuți la Brașov, dar pentru care nu au fost întocmite acte de identitate pe orașul Ghimbav. Estimarea noastră este că numărul acestora este de aproximativ 1.000”.
El afirmă că există autorizații pentru circa 400 de locuințe și alte 300 aflate în planuri urbanistice, ceea ce ar putea aduce populația peste pragul de 10.000 în viitorul apropiat.
Aspecte economice și infrastructurale
Pe lângă argumentele demografice, primarul subliniază dezvoltarea economică a Ghimbavului. Acesta spune:
„Fără falsă modestie, spun că Ghimbavul este orașul cu cel mai mare PIB per cap de locuitor din România”.
Orașul beneficiază de fabrici importante în domeniul mașinilor și aviației, precum și de Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Estimările locale indică un PIB pe locuitor de aproximativ 123.000 de dolari, fapt ce apropie orașul de nivelul Luxemburgului și Monaco, cu mențiunea că metodologia acestei evaluări nu a fost publicată și nu există date independente care să o confirme.
Alte puncte de vedere și criterii de evaluare
Primarul exclude, de asemenea, o eventuală unire administrativă cu municipiul Brașov, motivând diferențele în modul de operare al administrațiilor locale.
Scenariul de reformă lucrează cu o „matrice a sustenabilității” ce include șase criterii: populație și evoluție demografică, sustenabilitate economică, capacitate administrativă, infrastructură, acces la servicii de bază și calitatea serviciilor publice locale.
Statutul legal al Ghimbavului
Ghimbav a devenit oficial oraș în 2002, prin Legea nr. 674 din 19 decembrie 2002. Legea nr. 351/2001 stabilește criterii minimale pentru definirea orașelor, printre care și pragul minim de 10.000 de locuitori, dar și indicatori socio-economici.
Modificarea statutului unei localități implică un proces legislativ, cu implicarea consiliului local, referendum și consultarea instituțiilor relevante.
Situația Ghimbavului reflectă provocările legate de implementarea unei posibile reforme administrative, în care criteriile demografice, economice și infrastructurale sunt analizate pentru stabilirea statutului localităților.
