Atacurile Federației Ruse în apele teritoriale românești ale Mării Negre: o criză de securitate fără precedent
Escaladarea atacurilor în zona Gurilor Dunării
În ultimele zile, Federația Rusă a intensificat atacurile cu drone în apele teritoriale ale României, vizând nave comerciale în apropierea canalului Sulina și a brațului Sfântu Gheorghe. Într-un interval de 48 de ore, între 13 și 15 noiembrie 2026, patru nave au fost lovite în zona aflată la maximum 12 mile maritime de țărm. Aceste nave așteptau să intre pe canalul Sulina, iar incendiile provocate nu au dus la pierderi de vieți omenești.
Conform profesorului Radu Carp, atacurile „nu mai sunt un război hibrid, ci o escaladare hibrid-cinetică a unor operațiuni militare împotriva unui stat membru NATO”. El susține că aceste incidente reprezintă o blocadă impusă prin mijloace militare asupra Gurilor Dunării, considerând aceste acțiuni o agresiune directă asupra teritoriului României.
Reacția autorităților române
În urma atacurilor, premierul Luca Niculescu a calificat incidentele drept „inacceptabile” și o „încălcare a dreptului internațional”. Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat demersuri pentru solicitarea unor patrule NATO cu avioane de supraveghere în Marea Neagră, precum și accelerarea livrării unor radare destinate combaterii dronelor. De asemenea, va aborda problema securității maritime în cadrul reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles.
Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a precizat că România va cere sprijin suplimentar din partea partenerilor europeni. Cu toate acestea, președintele țării nu a făcut declarații publice referitoare la aceste atacuri până în prezent.
Autoritățile au emis notificări Ro-Alert către locuitorii din estul județului Tulcea, iar Forțele Aeriene Române au ridicat în aer avioane F-16 pentru patrulare, fără a interveni însă în confruntările din zonă.
Situația actuală și opțiunile strategice
Peste 100 de nave comerciale așteaptă să intre pe canalul Sulina, iar un atac major asupra uneia dintre acestea ar putea produce o catastrofă ecologică în Delta Dunării datorită încărcăturilor inflamabile transportate.
Profesorul Radu Carp atrage atenția că politica actuală de monitorizare pasivă a atins limitele, în condițiile în care Marea Neagră este „cel mai fierbinte spațiu maritim al planetei”. El subliniază necesitatea unei escortări militare a navelor comerciale, principiu deja aplicat de SUA în alte zone de conflict, precum Strâmtoarea Ormuz.
România dispune de nave militare în Marea Neagră și ar putea folosi aceste resurse pentru escortă și descurajare, în contextul în care conform Convenției de la Montreux, navele militare străine au restricții de acces, dar statele riverane – România, Bulgaria și Turcia – au propria flotă navală.
Mecanisme legale neutilizate
Până în prezent, România nu a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și nu a invocat articolul 4 al Tratatului NATO, care prevede consultări în cazul unor amenințări la adresa teritoriului unui stat membru. De asemenea, nu a fost utilizat articolul 51 din Carta ONU privind dreptul la autoapărare individuală sau colectivă.
Profesorul Carp subliniază că „simpla invocare a acestei prevederi a dreptului internațional este un element de descurajare foarte puternic la adresa Federației Ruse”, iar lipsa unor măsuri ferme riscă să conducă la intensificarea atacurilor.
Articolul prezentat sintetizează comentariile și analiza profesorului Radu Carp privind atacurile Federației Ruse asupra apele teritoriale românești din Marea Neagră, fără a conține opinii sau interpretări suplimentare.


