More

    Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: Economia viitorului între revoluția AI și stabilitatea financiară necesară

    Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, despre provocările și oportunitățile economice până în 2030

    Contextul conferinței „Piețele Financiare 2030”

    La conferința internațională „Piețele Financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”, organizată de Institutul de Studii Financiare, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a prezentat principalele tendințe și condiții ce vor modela economia europeană și românească în următorii ani. Titlul ediției pune accent pe orizontul 2030, un termen apropiat în care deciziile actuale privind economisirea, investițiile, tehnologia și formarea profesională vor determina evoluția pe termen lung.

    Investiții și capacitate de inovare în Europa și România

    Un element central al intervenției a fost nevoia uriașă de investiții în Europa, estimate între 750–800 de miliarde de euro anual conform raportului coordonat de Mario Draghi, iar în actualizarea din 2026 a Comisiei Europene cifra a crescut la aproximativ 1.200 de miliarde de euro pe an. Această sumă vizează sectoare esențiale precum tehnologia, energia, apărarea și competitivitatea industrială.

    În ceea ce privește România, Badea a subliniat că țara se află într-un stadiu incipient privind capacitatea de inovare, clasându-se pe ultimul loc în UE în 2026, cu un scor de 41,8% din media europeană. Indicatorii deficitari sunt ponderea populației cu studii superioare, angajații în întreprinderile inovatoare și întreprinderile mici și mijlocii care adoptă inovații.

    Evoluția pieței de capital și finanțarea populației

    Deținătorii de economii din România au devenit mai activi pe piața de capital, numărul investitorilor crescând până la peste 285.000 la sfârșitul anului trecut, de patru ori mai mult decât în 2020. Soldul acțiunilor cotate deținute de populație a crescut de la 13,1 miliarde lei în 2020 la 55,6 miliarde lei în 2026. Totodată, peste un milion de români investesc în fonduri de investiții, iar titlurile de stat Fidelis au atras aproape 74 de miliarde de lei între 2020 și 2026.

    Provocările tehnologice și riscurile sistemice

    Raportul Băncii Centrale Europene (BCE) din 2026 evidențiază că reziliența sistemului financiar trebuie analizată prin interdependențele dintre piețe, datorie publică, tehnologie și economia reală. Inteligența artificială (IA) este considerată atât un motor al creșterii, cât și o sursă potențială de risc sistemic, dat fiind ritmul rapid al adoptării și volatilitatea așteptărilor financiare.

    Adoptarea IA în UE a crescut de la 8% în 2023 la 20% în 2025, iar în România, deși ponderea este mai redusă, există un potențial ridicat de recuperare în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Totodată, riscul suveran și intermedierea financiară nebancară sunt aspecte esențiale care influențează stabilitatea financiară.

    Dezvoltarea competențelor și reglementarea tehnologiei

    În contextul acestor transformări, Badea a menționat adoptarea în 2024 a Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act), primul cadru legislativ unitar pentru tehnologiile digitale emergente în UE.

    Profesioniștii în piețele financiare vor avea nevoie de competențe noi, precum înțelegerea datelor, a algoritmilor și a riscurilor asociate tehnologiei, într-o țară în care doar 2,7% din persoanele ocupate activează în domeniul tehnologiei informației, comparativ cu 5% media europeană.

    Concluzie

    În discursul său, Leonardo Badea a evidențiat necesitatea dezvoltării unui sistem financiar stabil, diversificat, adaptat schimbărilor tehnologice și susținut de oameni pregătiți profesional, capabili să se adapteze continuu la exigențele unei economii aflate în transformare.

    Citeste articol integral

    Sursa & Foto Credit- „ziaristii.com”

    Ultimele Stiri

    Articole asemanatoare