More

    CCR a motivat respingerea sesizării lui Bolojan privind restanțele magistraților și poziția judecătorilor în dezacord

    Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Ilie Bolojan privind disputa dintre Guvern și ÎCCJ asupra restanțelor salariale ale magistraților


    Motivele respingerii sesizării

    Guvernul nu poate invoca propriile acte normative pentru a amâna plata datoriilor

    Curtea Constituțională (CCR) a declarat inadmisibilă sesizarea fostului premier Ilie Bolojan, care contesta conflictul juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitor la plata restanțelor salariale ale magistraților. Majoritatea judecătorilor CCR a subliniat că Executivul nu poate folosi procedura conflictului constituțional pentru a evita executarea obligațiilor prevăzute prin hotărârile judecătorești și nici pentru a contesta o hotărâre a instanțelor de judecată. Motivația majorității precizează că „pretinsul conflict juridic de natură constituțională are ca punct de origine nerespectarea de către una dintre părțile aflate în conflict (Guvernul) a propriului cadru normativ stabilit prin ordonanțe de urgență și hotărâri ale Guvernului”.

    Legalitatea hotărârii judecătorești – domeniul instanțelor

    Disputa s-a generat după ce ÎCCJ, în calitate de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, a cerut alocarea sumelor necesare plății salariilor restante scadente în 2026, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligați să urmeze demersurile bugetare pentru asigurarea acestor fonduri. Guvernul a atacat hotărârea la ÎCCJ și, simultan, a sesizat CCR, susținând că instanțele au depășit atribuțiile constituționale intervenind în competențele legislative și executive. Judecătorii constituționali au concluzionat însă că aceste aspecte țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești, domeniu rezervat instanțelor de judecată și nu procedurii conflictului constituțional.


    Opinii concurente și separate

    Opinie concurentă a lui Asztalos Csaba-Ferenc

    Judecătorul Asztalos Csaba-Ferenc a fost de acord cu inadmisibilitatea sesizării, dar a susținut că această decizie trebuia fundamentată diferit. El a arătat că sesizarea a fost prematură, întrucât urmărea implicarea CCR într-un litigiu aflat încă pe rolul instanței, și că doar o schimbare jurisprudențială clară ar putea justifica intervenția Curții.

    Opinii separate ale șefei CCR și ale lui Dacian-Cosmin Dragoș

    Președintele CCR, Simina Tănăsescu, și judecătorul Dacian-Cosmin Dragoș au considerat că sesizarea ar fi trebuit admisă, argumentând că ÎCCJ a depășit competențele puterii judecătorești prin implicarea în procedura bugetară, care aparține Guvernului și Parlamentului. Ei au afirmat că instanțele nu pot impune rectificări bugetare prin hotărâri judecătorești.

    Opinia separată a Laurei-Iuliana Scântei

    Judecătoarea Laura-Iuliana Scântei a susținut, de asemenea, admiterea sesizării, evidențiind blocajul instituțional creat și riscurile aferente. Ea a apreciat că ÎCCJ, fiind reclamantă și totodată instanța care urma să judece recursul în același proces, a generat o situație problematică în privința imparțialității. Totodată, a atras atenția asupra presiunii pe care hotărârea judecătorească o exercită asupra Parlamentului în privința rectificării bugetare.


    Aspecte finale privind obligațiile statului

    În concluzie, CCR a reafirmat că statul are obligația de a plăti restanțele salariale stabilite prin hotărâri definitive, însă a limitat competența instanțelor de a interveni în procesul bugetar. Procedura conflictului juridic de natură constituțională nu poate fi folosită pentru contestarea hotărârilor judecătorești, iar controlul asupra modului de executare a obligațiilor bugetare revine autorităților executive și legislative.


    Citeste articol integral

    Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”

    Ultimele Stiri

    Articole asemanatoare