Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, explică modificările la legea partidelor politice
Propunerile AEP privind legea partidelor politice
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a prezentat recent, în cadrul unui interviu, modificările legislative pe care instituția le propune pentru legea partidelor politice. Acesta a răspuns acuzațiilor formulate de USR și PNL, care susțin că modificările ar transforma AEP într-un instrument de control politic.
Țuțuianu a explicat că „activitatea administrativ-jurisdicțională a AEP se află sub controlul judiciar al unei instanțe de primă mărime, Curtea de Apel București.” El a subliniat că procedura propusă va fi transparentă, cu termene clare în procesul de înregistrare: „Procedura se desfășoară cu celeritate, în maximum 30 de zile… persoana nemulțumită sau persoanele care contestă înființarea unui partid au dreptul la contestație, depusă în cinci zile. AEP are obligația să transmită instanței competente… iar Curtea de Apel are un termen de 15 zile pentru soluționare.”
Sisteme de înregistrare a partidelor politice
Președintele AEP a detaliat cele trei modele internaționale de înregistrare a partidelor: prin hotărâre judecătorească (actual în România), la un minister (Justiție sau Interne) și la o autoritate electorală permanentă – metoda pe care o propune. Țuțuianu a menționat că acest model este folosit în țări cu democrații consolidate, precum Irlanda, Țările de Jos, sau Canada.
Creșterea numărului de membri fondatori la 100
Legat de majorarea numărului minim de membri necesari pentru înființarea unui partid, de la 3 la 100, președintele AEP a afirmat că „Astăzi avem o puzderie de partide. Sunt 276 înregistrate în Registrul partidelor politice. Nu funcționează decât 15-20 de partide.” El a explicat că „pentru partidele locale ar fi nevoie să modificăm acest număr”, deoarece sunt formațiuni mici.
Țuțuianu a mai precizat că, în urma controalelor efectuate în acest an, 7 partide au fost radiate pentru nerespectarea obligațiilor legale, iar unele au fost înființate cu scopuri neclare, ca obținerea de spații de la RA-APPS.
Procedura nu blochează înregistrările, susține Țuțuianu
Referitor la întârzierile în înregistrarea unor alianțe electorale, șeful AEP a creditat instanțele, nu instituția sa, ca principalul factor de blocaj: „Lucrurile nu se blochează la AEP, se blochează astăzi în instanțe.”
El a menționat sprijinul primit din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru preluarea acestor atribuții, cu condiția menținerii controlului judiciar.
Controlul și independența AEP
Adrian Țuțuianu a spus că a fost votat pentru funcția de președinte AEP atât de parlamentari ai PNL, cât și ai USR, iar „cind controlul judiciar este primul instrument care garantează corectitudinea”, indiferent de numele persoanei aflate la conducerea Autorității. El a mai adăugat că membrii completurilor specializate din AEP au statut de independenți și nu pot face parte din partide politice.
Trasabilitatea activității partidelor politice
Finalizarea modificărilor legislative urmărește, printre altele, „degrevarea instanțelor de judecată” și îmbunătățirea monitorizării activității partidelor politice, întrucât „registrul fiscal al partidelor politice îl ține astăzi AEP-ul” și „controlul finanțării activității partidelor politice îl face AEP-ul”.
Propunerile AEP pentru legea partidelor politice se concentrează pe schimbarea procedurii de înregistrare, creșterea numărului minim de membri fondatori și consolidarea controlului juridic asupra acestui proces, în contextul unui număr foarte mare de formațiuni politice înregistrate la nivel național.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”


