Inflația și strategiile de protejare a economiilor în România
Inflația reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care erodează economiile românilor pe termen lung, reducând valoarea reală a banilor „lăsați în repaus”. Economiștii explică faptul că soluțiile tradiționale, precum depozitele bancare, nu mai sunt suficiente pentru a proteja puterea de cumpărare.
Evoluția inflației și impactul asupra economiilor
Pe ultimii zece ani, inflația anualizată a fost de 5,7%, pe cinci ani a urcat la 9,1%, iar pe trei ani s-a situat la 7,1%. În acest context, Mihai Căruntu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, subliniază că pentru economisitori „miza nu mai este doar siguranța nominală, ci supraviețuirea puterii de cumpărare.” El atrage atenția că „din momentul în care începi să economisești, te expui riscului”, iar printre acestea se numără inflația și riscul de prăbușire a pieței.
Depozite bancare vs. titluri de stat și bursă
Deși depozitele bancare sunt cele mai simple și uzuale metode de economisire, atât Mihai Căruntu, cât și Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România, remarcă că acestea „nu ne avantajează în lupta cu inflația”. Căruntu punctează că și titlurile de stat precum Fidelis sau Tezaur au randamente discutabile în raport cu inflația, iar dobânzile reale la depozite sunt negative.
„Randamentul analizat al fondurilor PILON II este în 6,2-7,3% pe zece ani, față de o inflație medie de 5,7%, iar aceste fonduri investesc și în acțiuni”, explică Căruntu, care recomandă fondurile mutuale ca o opțiune diversificată.
Gustă adaugă că titlurile de stat Fidelis beneficiază de avantajul tranzacționării și al ajustării cu dobânzile pieței, în timp ce Tezaurul este achiziționabil doar prin canale dedicate și fără posibilitate de vânzare înainte de scadență.
Riscurile și beneficiile acțiunilor și fondurilor mutuale
Reprezentanții administratorilor de fonduri explică că „singurele instrumente care bat inflația pe termen mediu și lung sunt acțiunile și fondurile de acțiuni”. Totuși, aceștia avertizează că astfel de investiții implică volatilitate și nu sunt potrivite pentru toți investitorii: „Cine se panichează, pierde.”
Instrumentele alternative: aurul și imobiliarele
Aurul este considerat o investiție de refugiu în perioade de turbulențe sau conflicte, iar imobiliarele sunt o soluție ce implică însă un capital mai ridicat și riscuri legate de lichiditate și randamente la închiriere, după cum precizează Horia Gustă.
Perspectivele post-pandemie și „noul normal”
Odată cu modificările economice aduse de pandemia COVID-19, dobânzile foarte mici și inflația scăzută nu se vor mai întoarce, avertizează Mihai Căruntu: „Inflația va sta pe la 3-4%, iar dobânzile vor fi mai ridicate decât înainte de pandemie.” Acesta menționează factori precum îmbătrânirea populației, provocările pe piața muncii și tranziția energetică ca elemente ce vor menține presiunea inflaționistă.
Articolul evidențiază faptul că gestionarea economiilor în contextul actual necesită o abordare diversificată și adaptată riscurilor inflației și pieței, în condițiile în care metodele tradiționale devin tot mai puțin eficiente.
