Accesul minorilor la rețelele sociale, subiect de dezbatere în România: trei poziții diferite ale oficialilor
Opinie prezidențială: reglementarea vârstei și educația ca soluții
Sorin Costreie, consilier prezidențial pe educație, susține că accesul copiilor la rețelele sociale „ar trebui reglementat prin vârstă”, însă această măsură trebuie să fie însoțită de o educație centrată pe responsabilitate și gândire critică. Potrivit lui Costreie, „partea cea mai importantă de prevenție și care se duce la miezul problemei este centrarea educației noastre pe responsabilitate și gândire critică, ca să ofere puterea de a distinge”. El semnalează și dificultățile tot mai mari în rândul copiilor, cum ar fi problemele de memorie, concentrare, autocontrol sau discernământ, dar și adicțiile legate de internet și jocuri. De asemenea, a menționat „legea majoratului online”, aflată în dezbatere parlamentară, care stabilește la 16 ani vârsta până la care accesul la platforme digitale este permis doar cu acord parental.
Măsuri complementare și experiențe europene
Consilierul a amintit că în mai multe țări europene – Franța, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Italia și Spania – există dezbateri sau reguli privind limitarea utilizării telefoanelor la școală. El atrage atenția asupra efectelor contraproductive ale unei interdicții totale, explicând că „interzicem multe lucruri și drogurile sunt interzise, dar asta înseamnă că nu avem acest fenomen? Din păcate, îl avem”.
Raed Arafat: „Am ajuns la ceasul al 12-lea”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, avertizează asupra necesității unei analize urgente pentru limitarea accesului minorilor la rețele sociale. El afirmă că se confruntă cu „situații care pot fi corelate clar cu rețelele de socializare și cu accesul excesiv și manipulat al copiilor și adolescenților”. Comparând accesul la rețele cu alte domenii reglementate, precum tutunul sau băuturile alcoolice, Arafat subliniază riscurile sociale: „Noi riscăm, dacă nu se iau măsuri de limitare, de reglementare a accesului la aceste rețele, ca generațiile viitoare să aibă probleme foarte mari de integrare în societate și să aibă probleme foarte mari de comportament”. Soluțiile trebuie stabilite la nivel legislativ, iar șeful DSU a evidențiat și rolul educației timpurii, exemplificând cu sistemul finlandez.
Cătălin Predoiu respinge interdicțiile totale
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, se pronunță împotriva limitării accesului minorilor la rețelele sociale, argumentând că „interdicțiile nu rezolvă problema de fond: codul moral educat”. El consideră că o astfel de măsură este greu de aplicat și ar putea stimula utilizarea „pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”. Predoiu precizează că platformele online „au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil” și propune o abordare moderată, axată pe libertatea de exprimare și pe interzicerea conținutului ce instigă la violență.
Practici internaționale privind accesul minorilor
În alte țări, legislațiile variază: Australia a instituit interdicția creării de conturi pentru persoane sub 16 ani; Franța va implementa, din 2026, o lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani pe rețele sociale, impunând verificarea vârstei utilizatorilor; Norvegia intenționează să crească pragul de vârstă pentru consimțământul la prelucrarea datelor personale de la 13 la 15 ani și lucrează la metoda de verificare a vârstei; în Regatul Unit există analize pentru măsuri similare.
Dezbaterea privind accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale în România este marcată de poziții variate ale oficialilor, care discută între reglementări stricte, educație și responsabilizarea utilizatorilor, căutând soluții adaptate contextului social actual.
