România își consolidează capacitățile de detecție în Marea Neagră înainte de debutul producției de gaze offshore din 2027
Contextul geopolitic și securitatea în Marea Neagră
România, membră a Uniunii Europene și NATO, se confruntă cu provocări privind securitatea spațiului său aerian și maritim în condițiile conflictului din Ucraina. Frontiera terestră de 650 de kilometri cu Ucraina și prezența repetată a încălcărilor spațiului aerian prin drone rusești, alături de detectarea minelor plutitoare pe principalele rute comerciale și energetice, au adus în prim-plan necesitatea unor investiții în tehnologii avansate de supraveghere.
Proiectul Neptun Deep și importanța detectării avansate
Proiectul offshore Neptun Deep, gestionat de OMV Petrom și compania de stat Romgaz, va începe livrările de gaze în 2027, poziționând România ca cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. În acest context, autoritățile române consideră esențială dezvoltarea unor capacități avansate de detecție în Marea Neagră.
Radu Burnete, consilier economic al președintelui Nicușor Dan, a precizat pentru Reuters: „România trebuie să investească în capacități avansate de detectare. Acestea includ (…) radare, drone, senzori, ideea fiind că trebuie să fim mult mai conștienți de ceea ce se întâmplă în largul mării și aceasta este o prioritate. Trebuie să fie pusă în aplicare (până în 2027)”.
Finanțarea prin programul SAFE al Uniunii Europene
Platforma financiară care va susține aceste investiții este programul SAFE al UE, prin care România poate accesa 16,6 miliarde de euro în perioada 2026–2030. Conform regulilor programului, o parte din echipamentele achiziționate trebuie să fie fabricate local, ceea ce, după cum a menționat Radu Burnete, va permite atât revitalizarea industriei de apărare românești, cât și exportul unei părți din producție.
Burnete a adăugat că aceste cheltuieli vor stimula economia și vor aborda probleme legate de securitate generate de războiul din Ucraina, până la redirecționarea unei părți din producție spre producătorii auto afectați.
Perspective economice și regionale
Creșterea economică este așteptată să se accelereze după 2027, impulsionată de investițiile în apărare, producția de gaze offshore și măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar. Totodată, Dunărea și portul Constanța sunt văzute ca încurajatoare pentru transformarea României într-un hub logistic regional, sprijinind reconstrucția Ucrainei.
Radu Burnete a menționat: „Vom finanța multe dintre aceste interconectări cu (Republica) Moldova și Ucraina din fondurile SAFE”.
România se pregătește astfel să-și întărească poziția energetică și strategică în regiune prin investiții în tehnologie și infrastructură, sincronizate cu evoluțiile geopolitice și economice.
