Țările occidentale restricționează accesul minorilor la rețelele sociale, România ezită în privința reglementărilor
Context internațional privind accesul minorilor la rețelele sociale
Începând cu 11 decembrie 2025, Australia a impus o restricție semnificativă, interzicând accesul persoanelor sub 16 ani pe platformele Snapchat, TikTok, Instagram, Facebook și YouTube, cu excepția unor aplicații precum Discord, Roblox și YouTube Kids. Potrivit datelor oficiale, 4,7 milioane de conturi ale adolescenților au fost dezactivate de la implementarea legii.
În aceeași direcție, alte țări europene precum Spania, Franța, Danemarca, Marea Britanie și Austria intenționează să adopte măsuri similare, iar Parlamentul European a recomandat stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, motivând această decizie prin „îngrijorările profunde legate de riscurile pentru sănătatea fizică și mentală a minorilor.”
Julie Inman Grant, șefa agenției australiene de siguranță online eSafety, afirmă că interdicția a „inițiat o conversație națională despre siguranța pe rețelele de socializare” și subliniază responsabilitatea platformelor de a implementa măsuri eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor.
Atitudinea autorităților și societății din România
În contrast cu tendința internațională, România manifestă rețineri față de adoptarea unor restricții similare. În spațiul public, argumentele sunt centrate pe ideea că „interdicțiile nu sunt bune ca principiu” iar „educația este soluția”. Consilierul prezidențial pe educație, Sorin Costreie, precizează că „Noi interzicem și drogurile, dar asta nu înseamnă că nu avem acest fenomen”, referindu-se la dificultatea aplicării restricțiilor.
Recent, cazul tragic de la Cenei (Timiș), unde un copil de 15 ani a fost ucis de alți doi minori, a reaprins discuțiile privind influența rețelelor sociale asupra tinerilor.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, și-a exprimat temerile legate de riscurile introducerii unor interdicții: „Dacă începem să pedepsim orice nu ne convine din punct de vedere ideologic sau politic, intrăm pe un drum periculos care duce direct către o lume orwelliană.” Predoiu consideră că un sistem de interdicții „ar putea duce la supraveghere în masă și ar ridica probleme pentru democrație” și recomandă „o educație socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinți și profesori) și comunicare.”
Realități și provocări în România
Experiențele din liceele românești arată un sistem educațional încă insuficient adaptat noilor realități digitale. Unii profesori recunosc dificultățile în predarea identificării informației corecte pe internet, iar mulți elevi folosesc rețelele sociale ca platforme de divertisment, dar existența riscurilor este semnificativă.
Legea Majoratului Digital, adoptată în Camera Senatului, prevede obligativitatea acordului părinților pentru crearea conturilor online de către minori sub 16 ani, însă aceasta nu echivalează cu o interdicție.
Concluzii și perspective
Modul în care alte țări europene și Australia abordează problema accesului minorilor la rețelele sociale evidențiază o preocupare crescută pentru protecția tinerilor în mediul online. România, în schimb, pare să privilegieze educația și supravegherea familială în detrimentul măsurilor restrictive, păstrând o poziție precaută și fără o reglementare fermă în acest domeniu.
