Jalonul din PNRR privind pensiile magistraților, neîndeplinit, cu riscul pierderii fondurilor europene
Jalonul 215 din PNRR și impactul asupra fondurilor europene
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri seară, într-o conferință de presă la Guvern, că jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), referitor la pensiile magistraților, este în prezent neîndeplinit conform evaluării Comisiei Europene. Aceasta a generat o reținere de aproape 230 de milioane de euro din fondurile alocate României.
Bolojan a explicat: „absorbția de fonduri UE va fi un vârf anul acesta, dar pentru asta e nevoie să accesăm finanțările care vin prin PNRR, care sunt condiționate de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească. Unul din ele e cel legat de pensiile magistraților, jalonul 215, unde avem o reținere de aproape 230 de milioane euro.”
Miza și consecințele amânării deciziilor
Premierul a precizat că, potrivit discuțiilor cu echipa României la Comisia Europeană, „ideea că ar fi îndeplinit e falsă”. El a anunțat că va informa Curtea Constituțională a României (CCR) despre consecințele amânării deciziilor privind această problemă, subliniind că „probabilitatea să pierdem banii e foarte mare”.
De asemenea, oficialul a evidențiat importanța rezolvării rapide a acestei situații pentru a permite depunerea cererilor de plată și continuarea lucrărilor finanțate prin PNRR. „E important să închidem aspectele ce țin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro (…) pentru a ține un ritm bun al lucrărilor”, a adăugat Bolojan.
Procedura la Curtea Constituțională
Pe fondul acestei situații, Curtea Constituțională a României a amânat pentru a patra oară pronunțarea asupra obiecțiilor de neconstituționalitate privind Legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Un nou termen a fost stabilit pentru 11 februarie, după ce CCR a decis întreruperea deliberărilor pentru a studia documentele și expertiza depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Situația jalonului 215 din PNRR agregă tensiuni între cadrul legislativ intern și cerințele Comisiei Europene privind deblocarea fondurilor. Următoarele decizii ale CCR vor fi esențiale în definirea pașilor ce trebuie urmați pentru evitarea pierderilor financiare.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
